Cifrele finale ale Bacalaureatului 2025 în județul Tulcea spun o poveste cu două viteze, două lumi și, inevitabil, două Românii. Într-o parte, câteva licee teoretice se mențin în zona de excelență academică și livrează an de an performanță, în timp ce, la celălalt capăt al graficului, majoritatea liceelor tehnologice – mai ales cele din rural – confirmă o criză cronică, transformată în normă.
Rata globală de promovare a crescut ușor: 74% față de 73,6% în 2024 și 69% în 2023. Dar această „creștere” este o iluzie statistică. Pentru că, în realitate, progresul e alimentat de vârfurile sistemului, nu de o ridicare a mediei generale. Câteva licee trag județul în sus, în timp ce multe altele sapă tranșee în jos, an după an.
Teoreticul: elita rezistă, dar se crapă emailul
În frunte, eternii campioni: Liceul Teoretic „Grigore Moisil” (99,2% promovare, media 8,87) și Colegiul Național „Spiru Haret” (95,3%, media 8,30). Moisil a pierdut puțin față de 2024, coborând de la media 9,04. Nu e dramatic, dar semnale există. Haretul coboară mai abrupt – patru puncte procentuale la promovare și o medie cu 0,36 mai mică. Poate e doar o generație mai slabă. Sau poate e oboseală instituțională.
„Ion Creangă” din Tulcea (88,2%) și „Murgoci” din Măcin (81,3%) păstrează ritmul. Sunt licee care nu vând iluzii, ci păstrează un standard onest. Sub ele, însă, lucrurile se fragmentează. Liceul „Jean Bart” din Sulina (65%) și „C. Brătescu” din Isaccea (63,6%) nu reușesc să treacă de linia de plutire psihologică. Iar cazul „Dimitrie Cantemir” din Babadag (36%) e deja simptomatic: un liceu teoretic care alunecă în zona de avarie, în plină cădere liberă.
Tehnologic: paradoxuri rare, eșecuri frecvente
La polul opus, Colegiul Economic „Delta Dunării” sparge gheața: 88,5% promovare și o medie onorabilă de 7,30. E un caz fericit și, mai ales, izolat. E dovada că se poate, dar și că succesul în zona tehnologică e excepția, nu regula.
Restul? De la mediocru la catastrofal. „Brad Segal” (50%) și „Henri Coandă” (42,3%) supraviețuiesc. Dar „Ion Mincu” (28,6%) și Agricolul „N. Cornățeanu” (17,6%) se scufundă lent și sigur. Iar fundul prăpastiei e ocupat de Liceul Tehnologic din Topolog (7,4%), și de cele din Luncavița și Măcin, cu un rușinos 0% promovare.
Da, zero. Ca și cum nici n-ar fi existat elevi care să treacă. Sau, mai realist, ca și cum nimeni n-a avut vreo șansă. Dacă se repetă an de an, nu mai e ghinion – e politică de stat. Sau absența uneia.
Vocaționalul: o zonă gri cu tente de speranță
Între extreme, liceele vocaționale. Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Ioan Casian” are 77,8% promovare, în scădere față de anul trecut, dar paradoxal cu o medie mai bună (6,91 față de 6,53). Liceul de Arte „George Georgescu” obține 69,6% și o medie solidă de 7,11. Sunt unități care, deși nu rup norii, păstrează un echilibru decent între identitate și performanță.
Tabel sinteză: performanțele liceelor din Tulcea la Bac 2025
| Liceu | Localitate | Filieră | Promovare (%) | Medie generală |
| Grigore Moisil | Tulcea | Teoretic | 99,2 | 8,87 |
| Spiru Haret | Tulcea | Teoretic | 95,3 | 8,30 |
| Ion Creangă | Tulcea | Teoretic | 88,2 | 7,61 |
| G.M. Murgoci | Măcin | Teoretic | 81,3 | 7,49 |
| Jean Bart | Sulina | Teoretic | 65,0 | 6,65 |
| C. Brătescu | Isaccea | Teoretic | 63,6 | 6,38 |
| Dimitrie Cantemir | Babadag | Teoretic | 36,0 | 5,76 |
| Delta Dunării | Tulcea | Tehnologic | 88,5 | 7,30 |
| Brad Segal | Tulcea | Tehnologic | 50,0 | 6,08 |
| Henri Coandă | Tulcea | Tehnologic | 42,3 | 5,47 |
| Ion Mincu | Tulcea | Tehnologic | 28,6 | 4,57 |
| N. Cornățeanu (Agricol) | Tulcea | Tehnologic | 17,6 | 5,00 |
| Topolog | Topolog | Tehnologic | 7,4 | 3,97 |
| Simion Leonescu | Luncavița | Tehnologic | 0,0 | 3,46 |
| Liceul Tehnologic | Măcin | Tehnologic | 0,0 | 2,96 |
| George Georgescu (Arte) | Tulcea | Vocațional | 69,6 | 7,11 |
| Sf. Ioan Casian (Teologic) | Tulcea | Vocațional | 77,8 | 6,91 |
Tensiunea din cifre și ceea ce nu se spune
Polarizarea e atât de puternică, încât cifrele medii devin irelevante. Trei licee cu peste 85% promovare susțin imaginea unui sistem care funcționează. În realitate, restul privesc de pe margine, fără busolă, fără resurse și fără speranță. Liceele tehnologice rurale sunt abandonate instituțional. Eșecul nu mai e accidental – e structural.
Dar există o întrebare esențială pe care nimeni nu pare dispus să o rostească: ce fel de elevi intră, de fapt, în aceste licee? Câtă vreme admiterea în liceu este permisă cu note de 1, 2, 3 sau 4 la Evaluarea Națională, e absurd să ne prefacem uimiți că în clasa a XII-a nu avem olimpici, ci cohorte întregi de elevi care nu iau bacul.
Majoritatea liceelor tehnologice au, de ani buni, rate de promovabilitate sub 50%. Dar aceste cifre sunt previzibile încă din clasa a IX-a. Când pornești cu o medie de 3, nu ajungi, miraculos, la 9. Liceele acestea nu sunt incubatoare de performanță, ci cimitire de ambiții. Iar adevărul brutal este că, pentru elevii cu medii sub 5 la Evaluare, sistemul ar trebui să ofere, în mod coerent, ruta școlilor profesionale. Nu pentru că ar fi mai „slabă”, ci pentru că e mai sinceră, mai adaptată și, în multe cazuri, mai utilă.
Ce urmează?
Dacă trendul continuă, în câțiva ani bacul va deveni un indicator irelevant. Nu vom mai întreba „Cine a promovat?”, ci „De unde ești?” Răspunsul va dicta totul.
Educația nu poate repara tot. Dar ar putea măcar să nu agraveze. Iar în Tulcea, în 2025, a făcut exact opusul: a adâncit diferențele. A ascuns eșecuri în spatele unor reușite spectaculoase. Și a făcut din inechitate o componentă permanentă a peisajului educațional.
Așa că nu, nu e timp de aplauze. E timp de întrebări grele. De planuri de intervenție. De renunțat la autoamăgiri. Pentru că, în actualul ritm, viitorul educației în județ nu mai stă în statistici. Stă în ruinele unor licee unde bacalaureatul e doar o glumă proastă spusă în fiecare vară.
Este o realitate cruda ! Dar, nu cifrele reprezinta aceasta realitate, ci ceea ce se traduce din aceasta statistica care-i imbata cu apa rece pe unii, iar pe altii ii macina efectiv.
Intr-adevar, polarizarea este rezultatul politicii educationale practicate de cativa zeci de ani, mai precis din momentul in care niste politruci cu pretentii de specialisti in educatie au luat masura desfiintarii scolilor profesionale de stat si de eliminare a examenelor de admitere in licee si facultati.
Prostia asta cu repartizarea la liceu dupa rezultatele de la evaluarea nationala pentru cei care finalizeaza cursurile gimnaziale a facut ravagii in randul elevilor, parintilor, profesorilor si, in final, pentru societatea noastra. Practic, ce se intampla? In zonele rurale, parintii isi inscriu copiii la scoala din sat si spera ca ei vor beneficia de o instructie buna, ca sa reuseasca in viata, pe principiul „ai carte, ai parte”. „Reforma” curriculara adoptata de fiecare inspectorat judetean (enclavizare) sau chiar de catre licee (teoretic, tehnologic, vocational) si-a pus si ea amprenta pe pregatirea scolara. Daca unii profesorii sunt slab pregatiti sau slab motivati, atunci si elevii vor obtine rezultate slabe si foarte slabe. Nu e de trecut cu vederea calitatea manualelor si baza materiala din scoli (laboratoare, materiale didactice etc.). Elevii de gimnaziu sunt, astfel, instruiti atat cat permite curricula, buna sau rea.
Apoi, se face evaluarea nationala. Se dau subiecte unice (la nivel national, evident). Curriculumul a fost aplicat la nivelul fiecarui judet, prin inspectoratul scolar si nu la nivel national. Discrepantele in ceea ce privesc rezultatele obtinute in invatamantul gimnazial si cel preuniversitatr se vad si la nivel national.
Dupa ce se dau rezultatele evaluarii nationale, in loc sa dea examen de admitere la liceu (teoretic, tehnologic, vocational), elevii sunt repartizati dupa niste medii obtinute arbitrar, mai mult sau mai putin corecte. Unii profesori le apreciaza cunostintele elevilor lor cu note mai mari la scolile din orase, deoarece acolo multi parinti ii mediteaza pe copiii lor, avand posibilitati financiare superioare satenilor, iar cand se face evaluarea nationala, toti elevii din judet sunt pusi in fata acelorasi subiecte „nationale”. Pe de alta parte, si profesorii, buni sau slabi, sunt obligati de imprejurari sa dea note mai mari, ca sa nu li se impute rezultatele slabe pe parcursul anului scolar. Adevarul este aflat la evaluarea nationala cand se dau subiecte unice pe tara. Asa se traduce curricula (sing., curriculum) ministerului educatiei si cercetarii !
Ia-o p-asta !
Rezolvarea situatiei actuale din educatie (de dorit pentru viitor, evident) se poate face, repet, prin aplicarea unei curricule unice (pe tara), manuale actualizate, iar pentru licee adaptate profilului (teoretic, tehnologic, vocational), introducerea examenului de admitere la liceu pentru treapta I (pentru clasele a IX-a si a X-a), examen de admitere pentru treapta a II-a, examen de bacalaureat, tot pe subiecte de profil (teoretic, tehnologic, vocational).
Dupa bacalaureat, absolventii de liceu ar trebui sa dea examen de admitere la facultatile pe care le aleg, dar, ei sa-si asume succesul sau esecul, daca, intre timp, isi schimba optiunea initiala si, de la „teoretic” trece la „tehnologic” sau „vocational”. Concret, daca un absolvent de „tehnologic” doreste sa intre la o facultate de matematica sau istorie, sa o poata face pe riscul lui. Elevii care nu au fost admisi la liceu trebuie consiliati si ajutati sa se inscrie la scoli profesionale de profil, oferindu-li-se o foaie de parcurs catre o calificare profesionala sau chiar catre o pregatire paralela, respectiv, finalizarea studiilor medii, eventual.
Daca am vorbit de curricula pana acum, trebuie sa avem in vedere si ceea ce se cheama orientare (consiliere) scolara, care, in prezent este zero.
Mi-aduc aminte ca si acum cativa zeci de ani, un elev de clasa a VIII-a nu primea nici el de la cineva calificat o indrumare adecvata, in sensul sustinerii unui examen de admitere la liceu, cu un anume profil, dupa aptitudinile (sau abilitatile) sale.
Invatamantul mediu mai are o mare problema, lipsa caminelor de elevi, adica cazarea si hranirea celor care intra la liceele din proximitate sau de aiurea. Spun aceste lucruri, deoarece unii dintre noi am urmat acest drum in viata si ne-a iesit!
Reiau, se urma gimnaziul, erai „consiliat” de parinti si de niste rude sa mergi pe „tehnologic”, de exemplu. Fie dadeai examen de admitere la treapta I, fie erai inscris in clasa a IX-a (atentie, chiar si in alt judet), fara examen, fiind nevoie la acea vreme de muncitori (asta era atunci situatia). Apoi, „dadeai treapta a II-a” la acelasi profil (regula) sau la alt profil (exceptia), finalizai studiile medii cu diploma de bacalaureat. Daca simteai ca esti bine pregatit, dadeai examen de admitere la facultate (fara consilierea cuiva; stiai ce vrei sa faci in viata) si, daca intrai „din prima”, alegeai parcursul didactic sau „treceai in productie sau in cercetare”.
Daca nu intrai la facultate, te angajai la o intreprindere cu care facusei contract de cinci ani (si care ti-a sustinut cheltuielile cum asa si cazarea la liceu). Practic, iti urmai calea intr-o meserie anume, motivate fiind de obtinerea de categorii si trepte profesionale, dar si de functii tehnice, pe masura abilitatilor tale.
Despre ocuparea unui loc de munca, dupa absolvirea studiilor medii sau superioare, putem vorbi cu alt prilej.
In concluzie, ceea ce a fost bun intr-o alta perioada istorica (curricula, structura educationala, consiliere, cazare, hranire, contracte cu entitati economice pentru viitorul loc de munca s.a.) trebuie reanalizat imediat si aplicat cu maxima responsabilitate de catre ministerul de profil.
Restul, e demagogie pura, politica gaunoasa, amar si suferinta !
Da, aveți dreptate. Vă rog să postați comentariul și pe pagina de FB a ziarului, la postarea cu acest articol. Ca sa declanșăm – poate- o dezbatere publică.