Uneori, marile procese nu pornesc de la scandaluri, ci de la o întrebare simplă, pe care și-ar pune-o oricine: de ce, pentru aceeași funcție și aceleași responsabilități, unii sunt plătiți mai mult decât alții?
Ieri, la Curtea de Apel Constanța, s-a judecat recursul într-un dosar care a început la Tulcea și care ar putea avea ecou în tot sistemul public de mediu. În centrul cauzei se află Mirela Aurelia Raicu, director executiv al Agenției pentru Protecția Mediului Tulcea, care a cerut în instanță egalizarea salariului său la nivelul maxim aflat în plată pentru funcții similare din țară.
Cum a început totul
Povestea nu s-a născut într-o sală de judecată, ci dintr-o comparație. În timp ce în alte județe directori executivi au câștigat în instanță majorări salariale și au ajuns la un nivel superior de salarizare, la Tulcea lucrurile au rămas diferite.
Reclamanta a susținut că îndeplinește aceleași atribuții, are aceeași funcție, același grad profesional și o vechime comparabilă cu alți directori din sistem. Cu toate acestea, salariul ei a fost, pentru o perioadă, mai mic decât al colegilor care obținuseră hotărâri judecătorești favorabile.
Nu a cerut un spor nou și nici o funcție diferită. A cerut doar să fie adusă la același nivel cu ceilalți.
Ce a decis Tribunalul Tulcea
În iunie 2025, Tribunalul Tulcea a analizat cazul și a dat o soluție pe jumătate favorabilă. Instanța a respins excepțiile invocate de instituțiile pârâte și a admis în parte acțiunea.
Judecătorii au stabilit că, pentru perioada 8 martie 2021 – 31 mai 2023, salariul de bază al directoarei trebuie recalculat la nivelul maxim aflat în plată pentru funcții similare din agențiile județene de protecție a mediului. În plus, au dispus plata diferențelor salariale, actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală penalizatoare.
Pentru perioada anterioară lunii martie 2021, cererea a fost respinsă ca prescrisă, ceea ce înseamnă că, din punct de vedere legal, termenul pentru a solicita acele sume a expirat.
Datele din dosar arată o evoluție a salariului de bază de la puțin peste 6.000 de lei brut în 2018 la 10.479 de lei brut în ianuarie 2024. Nemulțumirea nu a fost legată de lipsa creșterilor, ci de diferența față de nivelul maxim obținut de alți directori în urma unor procese similare.
De ce a făcut statul recurs
Hotărârea nu este definitivă. Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate a formulat recurs, susținând, între altele, că nu există un act administrativ concret care să fi vătămat un drept al reclamantei și că cererea ar fi inadmisibilă în raport cu legea contenciosului administrativ.
Pe scurt, instituția contestă temeiul juridic al acțiunii și interpretarea dată de Tribunal prevederilor privind egalizarea salariilor în sistemul public.
Ieri, la Curtea de Apel Constanța, judecătorii au analizat aceste argumente și vor decide dacă soluția de la Tulcea rămâne în picioare sau va fi schimbată.
Mai mult decât un salariu
Cazul depășește, însă, granițele unui simplu litigiu salarial. În joc este principiul egalității de tratament în sistemul public: dacă două persoane ocupă aceeași funcție, în aceleași condiții, pot fi plătite diferit doar pentru că una a obținut mai devreme o hotărâre judecătorească?
O eventuală menținere a hotărârii ar putea încuraja și alți funcționari să ceară recalcularea salariilor. O soluție contrară ar putea tempera un nou val de procese similare.
Dincolo de articole de lege și termeni tehnici, rămâne o întrebare pe care mulți o pot înțelege fără explicații juridice: când munca e aceeași, nu ar trebui să fie și salariul la fel?
