Dosarul „Cocaina de la Marea Neagră”, unul dintre cele mai ample cazuri de trafic internațional de droguri din România, a suferit o nouă răsturnare de situație. Pe 2 mai 2025, Tribunalul Tulcea a decis retrimiterea dosarului la DIICOT pentru completarea urmăririi penale, invocând vicii de procedură grave și neregularități în rechizitoriul întocmit de procurori.
O captură record și o anchetă cu ecouri internaționale
În martie 2019, o ambarcațiune răsturnată în apropierea localității Sfântu Gheorghe, județul Tulcea, a scos la iveală o cantitate impresionantă de cocaină, estimată inițial la 1,8 tone, cu o puritate de aproximativ 90%. Drogurile, ambalate în saci echipați cu veste de salvare, erau destinate piețelor din Europa de Vest, având o valoare estimată la 600 milioane de euro.
Ancheta a dezvăluit existența unei rețele transfrontaliere de traficanți, coordonată de libanezul Joseph Nour Eddine Nasrallah, cunoscut sub numele de „Sheik-ul”, cu legături în Brazilia, Spania, Serbia, Ucraina și România. Rețeaua folosea coasta românească pentru a introduce drogurile în Europa, utilizând case izolate în Delta Dunării și bărci de mare viteză pentru transport. Planul era simplu în aparență, dar extrem de elaborat în execuție: sacii cu droguri erau lăsați în larg, marcați cu balize sau veste reflectorizante, pentru a fi recuperați ulterior de echipele din rețea.
Operațiunea „Grimm Brothers”, derulată în colaborare cu DEA, Interpol și mai multe servicii europene de informații, a dus la zeci de percheziții, rețineri și arestări pe mai multe continente. Printre inculpați se numără cetățeni spanioli, sârbi, români și brazilieni, inclusiv doi frați spanioli – Pedro și Juan Palacios – considerați capii de legătură între cartelurile din America de Sud și Europa de Vest. Rețeaua ar fi intenționat să transporte până la trei tone de cocaină prin acest sistem.
Erori procedurale și tergiversări judiciare
După trimiterea în judecată a 17 inculpați în 2020, dosarul a fost marcat de întârzieri și erori procedurale. În octombrie 2024, Tribunalul Tulcea a constatat nulitatea absolută parțială a ordonanței de punere în mișcare a acțiunii penale, din cauza lipsei autorizării prealabile pentru interceptări și filaje. De asemenea, rechizitoriul nu conținea suficiente detalii despre faptele și probele pentru fiecare inculpat, iar domiciliul unuia dintre principalii suspecți, Nasrallah, nu era menționat.
Aceste deficiențe au dus la excluderea unor probe și la anularea parțială a rechizitoriului, afectând serios cursul procesului. În plus, procedura de cameră preliminară a durat patru ani, mult peste termenul legal, din cauza amânărilor repetate, absenței inculpaților și, potrivit unor surse judiciare, a unui magistrat fără experiență adecvată pentru un dosar de o asemenea amploare.
Cazul a fost plimbat între instanțe – de la Tribunalul București la Tulcea și invers – iar între timp, majoritatea inculpaților fie au fost eliberați sub control judiciar, fie au fost dați în urmărire internațională. Singurii condamnați rămân cei doi șoferi sârbi care transportau cocaina cu un TIR, iar aceștia se apropie de termenul pentru liberare condiționată.
Reacții și implicații
Decizia Tribunalului Tulcea de a retrimite dosarul la DIICOT a stârnit reacții diverse în spațiul public și în rândul specialiștilor. Unii avocați și jurnaliști au criticat modul în care a fost instrumentat dosarul, acuzând neglijență și lipsă de profesionalism din partea anchetatorilor. Alții au subliniat importanța respectării procedurilor legale și a drepturilor inculpaților, chiar și în cazuri de o asemenea amploare.
Pentru DIICOT, această decizie reprezintă o provocare majoră. Procurorii trebuie să refacă ancheta, să corecteze erorile procedurale și să întocmească un nou rechizitoriu solid, care să reziste în fața instanței. Până acum, instituția nu a emis un punct de vedere oficial, însă surse apropiate anchetei susțin că este analizată inclusiv posibilitatea sesizării Curții de Apel Constanța pentru a contesta decizia de restituire.
Între timp, percepția publică asupra acestui dosar – cândva un simbol al eficienței DIICOT și al cooperării internaționale – s-a erodat vizibil. Presa a vorbit despre o „anatomie a eșecului procedural”, iar organizații pentru transparență și justiție cer investigații disciplinare asupra modului în care a fost gestionat cazul.
Rămâne de urmărit dacă refacerea anchetei va reuși să recupereze terenul pierdut și să aducă un deznodământ convingător într-o poveste care părea, inițial, o victorie clară împotriva crimei organizate. Până atunci, valurile de la Marea Neagră nu au mai adus cocaină, dar au scos la suprafață alte întrebări incomode.
Foto: DIICOT via Rise Project
