Puțini dintre pasagerii care urcă zilnic la bordul navelor Navrom Delta pentru a ajunge în satele izolate ale Deltei știu că, timp de câteva minute, călătoresc printr-un teritoriu străin. Fără pașaport, fără control de frontieră, dar totuși prin apele Ucrainei. Navele companiei – Mircești, Maramureș și catamaranele rapide Delta Expres 1 și Delta Expres 2 – sunt nevoite să intre zilnic în șenalul navigabil ucrainean al brațului Chilia, acolo unde adâncimile permit trecerea în siguranță.

Circulația pe Chilia nu e deloc simplă”, explică directorul general al companiei, Nicolae Chichi. „Atunci când nivelul apelor scade și apar praguri de fund, partea românească devine impracticabilă pentru navele mari. În astfel de perioade, suntem obligați să folosim canalul ucrainean. Nu e o opțiune, ci o măsură de siguranță.”

Navigație cu două granițe

În funcție de nivelul Dunării, traseul se modifică. Când cotele sunt peste 0, adică în condiții bune de navigație, navele parcurg doar circa 800 de metri în apele teritoriale ucrainene, în zona ostrovului Maicanu, la kilometrul fluvial 35, fără să arboreze pavilionul Ucrainei. Comunicarea cu autoritățile vecine se face doar prin radio, cu Control Trafic Vîlcovo.

În schimb, atunci când apele sunt scăzute, cum se întâmplă în prezent, situația devine mult mai complexă. Pe lângă sectorul Maicanu, navele sunt nevoite să folosească și șenalul ucrainean între kilometrii 76 și 80, pentru a evita zonele cu adâncimi insuficiente de pe partea românească. În acest caz, este obligatorie arborarea pavilionului ucrainean și informarea autorităților de la Trafic Control Ismail, din Ucraina. În total, traseul pe teritoriul ucrainean ajunge la aproximativ cinci kilometri.

chichi n

Nu e vorba de o alegere, ci de o adaptare la condițiile hidrologice”, explică directorul. „E o procedură veche, convenită între cele două state, pentru ca traficul fluvial să poată continua în siguranță.”

Cinci kilometri care costă scump

Această scurtă incursiune prin apele vecinilor – fie că e de 800 de metri, fie de cinci kilometri – s-a transformat, după februarie 2022, într-un factor serios de cost pentru operatorul român. De la începutul războiului, companiile de asigurări tratează traversarea ca pe o zonă cu risc ridicat, iar polițele pentru nave, echipaje și pasageri s-au scumpit considerabil.

Pentru Navrom Delta, care asigură transportul public între Tulcea și localitățile din deltă, aceste cheltuieli suplimentare se adaugă scumpirilor la combustibil și întreținere. Nici autoritățile române, nici Uniunea Europeană nu au venit până acum cu un mecanism de sprijin pentru operatorii care mențin transportul public pe această rută strategică.

Ne confruntăm cu o creștere constantă a costurilor, dar nu putem întrerupe cursele. Oamenii din deltă depind de ele pentru orice – de la navetă la aprovizionare”, spune Nicolae Chichi.

Riscuri, incidente și asigurări complete

De-a lungul anilor, brațul Chilia a pus la încercare experiența echipajelor. Într-un incident mai vechi, un convoi ucrainean a lovit pontonul companiei de la frontieră, provocând pagube importante. În alt caz, o navă a rămas blocată pe fundul canalului, necesitând zile întregi de intervenție.

Pentru a preveni pierderi similare, compania a decis ca toate navele, pontoanele, echipajele și bagajele pasagerilor să fie asigurate integral – deși legea nu impune acest lucru. „Riscurile sunt reale, iar expunerea e mare. Preferăm să fim acoperiți complet, indiferent de condiții”, explică directorul Navrom Delta.

O frontieră invizibilă pe Dunăre

Brațul Chilia, care separă România de Ucraina pe mai bine de o sută de kilometri, este monitorizat constant de autoritățile române și structurile NATO. După 2022, a devenit o zonă de interes strategic, dar și o arteră vitală pentru locuitorii Deltei.

Cu toate dificultățile, cursele Navrom Delta continuă fără întrerupere. În fiecare zi, sute de oameni ajung acasă traversând, pentru câteva minute, o frontieră invizibilă. Pentru pasageri, drumul pare obișnuit. Pentru echipaje, e o misiune de precizie între ape, state și realități care se schimbă odată cu nivelul Dunării.

Lucrează în presă din 1991. Este cofondator al primului radio independent din România, Radio Galați (1991). Din 1995 activează în presa scrisă, ocupând funcții de redactor, redactor-șef și...

Leave a comment

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.