Migrația masivă și lipsa unor politici coerente de încurajare a natalității sunt principalele motive pentru scăderea vertiginoasă a numărului de nașteri în România.

Numărul copiilor născuți anual este tot mai redus, iar specialiștii avertizează că, în curând, nu vor mai fi suficienți tineri care să susțină sistemul de pensii.

Și județul Sibiu se confruntă cu o scădere dramatică a natalității. În 1990, se înregistrau 6.215 nașteri, iar în 2024 numărul copiilor născuți a scăzut la aproximativ 3.363, aproape jumătate față de vârful din urmă cu 35 de ani. Municipiul Sibiu a înregistrat pentru prima oară sub 1.000 de nașteri (929), iar Mediaș – 217. Această tendință reflectă un fenomen mai larg care afectează întreaga Românie.

Analiza demografică

Potrivit Mediafax, o analiză demografică realizată de Institutul Național de Statistică (INS), populația României ar putea ajunge, până în 2080, la puțin peste 14 milioane de locuitori, față de aproximativ 19 milioane în prezent. INS a propus trei scenarii:

Scenariul pesimist: scăderea populației cu 4,6 milioane de locuitori, adică aproape un sfert din populația actuală.
Scenariul intermediar (cel mai plauzibil): reducerea populației cu 3,4 milioane de persoane, în condițiile unei creșteri ușoare a natalității și a unei speranțe de viață mai mari.
Scenariul optimist: scăderea populației cu 1,9 milioane de persoane, aproximativ 10% din populația actuală.

Vicepreședintele INS, Silviu Vîrva, a subliniat că, indiferent de scenariu, populația României va continua să scadă, iar declinul va varia între 10% și 25% până în 2080.

Cauzele scăderii natalității

Specialiștii identifică migrația și lipsa unor politici publice eficiente ca principalii factori care au determinat declinul demografic. Tot mai multe femei amână sau renunță la maternitate, iar vârsta medie la prima naștere crește constant. În plus, sistemul de sprijin pentru familii este insuficient, ceea ce reduce motivația pentru a avea copii.

Datele Eurostat arată că, în ciuda scăderii generale a natalității, proporția copiilor născuți din mame de altă naționalitate a crescut semnificativ: în 2021, 10.800 de copii (aproximativ 5% din total) au avut mame cu cetățenie non-UE, față de 1.300 în 2013. În perioada 2020–2024, s-au născut 16.000 de copii din mame cu cetățenie non-UE.

Situarea României în Europa

La nivel european, țările cu cea mai mare rată a natalității sunt Cipru (11,2 nașteri la 1.000 locuitori), Franța (10,7), Irlanda (10,5) și Suedia (10,0). România, cu 9,4 nașteri la 1.000 locuitori, se situează ușor peste media europeană (8,7).

Țările cu cea mai scăzută rată a natalității sunt Italia (6,7), Spania (6,9) și Grecia (7,3 nașteri la 1.000 locuitori).

Consecințele pentru societate și economie

Declinul natalității are efecte directe asupra structurii populației și asupra sistemelor sociale. Pe termen mediu și lung, România se va confrunta cu un dezechilibru între populația aptă de muncă și pensionari, ceea ce va pune presiune pe sistemul de pensii, infrastructura educațională și forța de muncă.

Experții trag un semnal de alarmă: fără măsuri coerente pentru stimularea natalității, România riscă să se confrunte cu o criză demografică profundă, cu impact major asupra economiei și societății în următoarele decenii.