Undeva, în clădirile răcoroase ale administrației județene, trăiește discret un organism de pază și protecție – dar nu pentru cetățeni, ci pentru niște indemnizații lunare care curg constant, ca Dunărea la Mila 23. Are nume de alifie pentru eczeme. Se numește ATOP Tulcea – Autoritatea Teritorială de Ordine Publică – și, teoretic, este gardianul ordinii și siguranței din județ. Practic, este o comisie de spectatori privilegiați, care mimează supravegherea, într-o piesă de teatru scrisă pe bani publici.
Hai să facem cunoștință cu distribuția:
Din rândul „militarilor”:
- Aslă-Aișe Mierlă, subprefectul județului, probabil responsabilă cu armonia instituțională.
- Grădinaru Dumitru-Daniel, șeful IPJ, cu stele pe umăr și, probabil, vreo mapă cu planuri de acțiune .
- Bordei Ion de la Jandarmerie, Petrov Daniel de la ISU „Delta”, Maxim Aurelian de la Poliția de Frontieră – toți aliniați regulamentar în fotografia de grup.
- Grigore Alexandru, reprezentantul Poliției Locale, garant al ordinii în fața magazinelor non-stop.
- Și, să nu uităm, George Petru Botezatu de la Corpul Național al Polițiștilor – gardianul gardienilor.
Din rândul consilierilor județeni – opt la număr, aleși pe criterii politice, pentru ca deliberările să nu fie plictisitoare:
Marius Tudorie, Petre Badea, Raluca-Narcisa Cacencu, Cristina Maria Visterneanu, Constantin Coca, Ciprian-Ionuț Safca.
Și nu în ultimul rând, „vocea comunității”:
Ioan-Lungu Costel, Ardeleanu Daria și Naciadis Daniel – trei cetățeni aleși nu se știe exact după ce criterii, dar care, teoretic, reprezintă nemulțumirile și năzuințele tulcenilor. În practică? Ei bine… n-ați auzit de ei și nici ei de dumneavoastră.
Toți aceștia primesc lunar o indemnizație. Pe an ei primesc 410000de lei pentru a participa la ședințe în care discută despre prioritățile siguranței publice, consultă comunitatea și propun măsuri. Pe hârtie. În realitate, dacă mâine cineva ar fura o bicicletă în Piața Civică și un cetățean ar merge direct la un membru ATOP, l-ar găsi poate la cafea sau la o ședință în care se discută despre „nivelul perceput al securității”.
Ilie Bolojan a spus-o fără ocolișuri: „Dacă mâine se desființează ATOP, nu se întâmplă absolut nimic.” Și are dreptate. Pentru că acest ATOP nu este decât o redută a inactivității remunerate. Un club select, în care se intră prin conexiuni și se rămâne prin inerție.
Cea mai mare ironie este că aceste autorități nu sunt nici măcar nocive. Sunt, pur și simplu, inutile. Nu deranjează, nu încurcă, nu provoacă scandal. Stau cuminți în umbra administrației, livrând rapoarte și minute de ședință ca să justifice niște bani. Iar în vremuri de criză bugetară, acest tip de inactivitate plătită e nu doar ridicol, ci indecent.
