Văcăreni: doi foști primari, judecați pentru un proiect de mediu ratat. Comuna cere aproape 400.000 lei înapoi

În Văcăreni, o comună mică din județul Tulcea, un proiect gândit să aducă beneficii pentru mediu s-a transformat, peste ani, într-o povară financiară și într-un proces lung. Povestea începe în 2011 și continuă și astăzi, cu doi foști primari pe banca acuzaților și o comunitate care încearcă să-și recupereze banii.

În vara lui 2011, primarul de atunci, Sterian Gherghișan, semna un contract cu Administrația Fondului pentru Mediu. Proiectul era ambițios pentru o comună rurală: îmbunătățirea calității mediului, cu o finanțare nerambursabilă de aproape 450.000 lei. Lucrarea trebuia finalizată în 12 luni. O șansă pentru dezvoltare, cel puțin pe hârtie.

Dar promisiunile nu s-au transformat în realitate. În anii următori, proiectul a stagnat, documentațiile au fost întârziate, iar în 2016, când atribuțiile de primar erau preluate de Costel Neagu, Administrația Fondului pentru Mediu a decis: contractul se reziliază, iar banii trebuie dați înapoi.

Tribunalul București a stabilit, în 2019, că UAT Văcăreni trebuie să restituie peste 337.000 lei, plus penalități. Hotărârea a rămas definitivă în 2020. Comuna, cu resurse limitate, a început să achite sumele eșalonat abia în 2022–2023. Însă după ce banii au plecat din bugetul local, actuala administrație a decis să îi caute pe cei considerați vinovați: foștii primari care au gestionat prost proiectul.

Așa s-a ajuns la procesul de la Tribunalul Tulcea. După doi ani de judecată, instanța a dat câștig de cauză comunei: Gherghișan și Neagu sunt obligați să restituie aproape 400.000 lei. Decizia, pronunțată în aprilie 2025, nu este definitivă și a fost deja atacată cu apel la Curtea de Apel Constanța.

Sterian Gherghișan a încercat să scape invocând prescripția. Argumentul lui: paguba s-ar fi produs în 2012, la ultima cerere de plată, și ar fi expirat termenul de 3 ani. Tribunalul a decis însă că momentul real al pagubei este 2020, când hotărârea de restituire a banilor a rămas definitivă.

Costel Neagu, la rândul lui, a spus că nu are calitate procesuală, pentru că în 2016 nu mai era primar ales, ci doar interimar, iar apoi răspunderea ar fi revenit succesorului său. Instanța a respins și acest argument, explicând că un primar, fie el și temporar, are obligația de a gestiona proiectele și de a remedia deficiențele.

Umbrele trecutului

Cazul devine și mai complicat dacă privim la istoricul celor doi. Sterian Gherghișan nu este la primul episod în fața justiției. A fost condamnat în 2013 și din nou în 2020, pentru fapte legate de fonduri europene și declarații false. În total, a primit pedepse de la închisoare cu suspendare până la 4 ani și jumătate cu executare.

Costel Neagu, viceprimar între 2012 și 2016, a fost găsit de Agenția Națională de Integritate în stare de incompatibilitate pentru că, în timp ce ocupa funcția, reprezenta și interesele unei firme private.

Astfel, imaginea care se conturează e a unei administrații locale cu probleme serioase de integritate și cu urmări financiare directe asupra comunității.

Pentru locuitorii din Văcăreni, aproape 400.000 lei nu sunt o sumă abstractă. Într-o comună mică, acești bani înseamnă drumuri asfaltate, iluminat public modern sau sprijin pentru școli. Faptul că au fost pierduți și apoi recuperați cu greu din buget local a lăsat urme vizibile. Dacă decizia Tribunalului Tulcea rămâne în picioare, foștii primari ar putea fi executați silit. Dacă apelul le dă câștig de cauză, comuna rămâne cu nota de plată.

Peste toate, cazul Văcăreni ridică o întrebare importantă: câte alte comune din Tulcea au proiecte ratate, bani întorși la finanțatori și vinovați care încă nu au fost trași la răspundere?

Procesul merge acum la Constanța. Curtea de Apel va decide dacă foștii primari trebuie să achite efectiv banii sau dacă vina rămâne doar pe umerii comunității. Până atunci, Văcăreni rămâne un exemplu despre cum o investiție gândită pentru binele public s-a transformat, prin neglijență și lipsă de responsabilitate, într-un caz-școală de eșec administrativ.