În urmă cu un an și jumătate, redeschiderea Aeroportului „Delta Dunării” din Tulcea părea să marcheze startul unei noi ere pentru nordul Dobrogei. S-au investit zeci de milioane de lei în infrastructură, terminal nou și logistică, cu promisiunea transformării unui aeroport aproape uitat într-un hub regional. Astăzi, la capătul acestor investiții, traficul de pasageri abia pâlpâie: din 2024, până în prezent, au trecut prin minunăția de aeroport doar vreo….1800 de pasageri.În primele 6 luni ale lui 2025- doar 97!!!

„Traficul este slab, dar sperăm să ajungem la 10-11 mii de pasageri până la finalul anului”, recunoaște directorul Aeroportului, Vâlcu Stoian. În 2023, numărul total de pasageri a fost de doar 1.600. Pentru comparație, o cursă de pe un aeroport regional din vestul țării atinge acest număr într-o singură săptămână de vară.

Zboruri cu promisiuni. De ce nu vin companiile?

De ce nu zboară nimeni de la Tulcea? Răspunsul este complex, dar și brutal de sincer: războiul din Ucraina pune aeroportul în umbra unui risc perceput ca fiind prea mare de către companiile aeriene. Manevrele aeriene ale avioanelor, de a se înscrie pe pistă se fac la doar 400-500 de metri de graniță, iar riscul incidentelor cu drone și costurile ridicate de asigurare sperie operatorii.

„Toți analizează, promit, dar nimeni nu semnează. Fără contracte concrete pentru curse regulate, aeroportul rămâne tributar unor discuții sterile și speranțe amânate la nesfârșit”, explică directorul Valcu Stoian. În ciuda demersurilor, până acum nicio companie nu a bătut palma pentru zboruri regulate. Singura certitudine sunt cele 60 de curse charter programate în septembrie, destinate mai ales turiștilor israelieni.

Investiții pe termen lung sau bani aruncați în vânt?

Aparenta contradicție între banii investiți și rezultatele modeste ridică întrebarea firească: a meritat efortul financiar? Directorul insistă că da, pe termen lung. „Avem un bazin de aproximativ un milion de potențiali pasageri – Tulcea, Brăila, Galați, sudul Ucrainei. Dar atâta timp cât la graniță e război, totul stă pe loc”, spune Valcu Stoian.

Strategia, declară el, e pe zeci de ani, nu pe un an sau doi. Infrastructura e gândită pentru momentul în care Dobrogea va redeveni o destinație de interes, iar Delta va atrage din nou turiști și investitori. Până atunci, banii continuă să „zboare” – deocamdată doar din bugetul public.

Salarii mici, fluctuație mare, Consiliul de Administrație cu indemnizații crescute

Cât costă însă această așteptare? Salariile personalului aeroportului sunt, susține directorul, cele mai mici din sistemul aeroportuar din România. Fluctuația de personal e enormă: „Angajez, școlesc, după 6 luni pleacă. Nu pot concura cu salariile de la alte aeroporturi.” Salariul directorului nu a crescut spectaculos, ci modest: „De la 10.000 la 12-13.000 de lei net.” În schimb, indemnizațiile Consiliului de Administrație au crescut semnificativ în martie 2024, de la 1.400 la peste 4.000 de lei lunar, cu aprobarea Consiliului Județean.

Un aeroport pentru viitor? Pariul pe reconstrucția Ucrainei și pe turism

Directorul Valcu Stoian vede însă un viitor pentru aeroport, cu ochii pe reconstrucția Ucrainei și dezvoltarea transportului de marfă. „Suntem în discuții pentru a include Tulcea în masterplanul pentru transport intermodal și cargo. Odată ce războiul se va încheia, aeroportul poate deveni un jucător-cheie pentru întreaga regiune, inclusiv pentru turismul din Deltă.”

2025: promisiuni, destinații noi, dar realitatea decide

La finalul lui 2025, Valcu Stoian promite cel mai mare număr de pasageri din istoria post-decembristă a aeroportului și măcar un contract pentru curse regulate, pe lângă charterele sezoniere. Italia (Roma, Bergamo) și Londra sunt primele ținte, selectate pe baza migrației locuitorilor din sud-estul țării. „Sper ca în 2026 să avem curse regulate și dublarea anuală a traficului, dar totul depinde de context”, admite directorul.

Concluzie: Între speranță și realism

Aeroportul Tulcea stă la granița dintre promisiuni și realitate, între planuri ambițioase și un prezent dominat de incertitudini. Investițiile sunt acolo, dar viitorul depinde de factori pe care niciun director și niciun Consiliu de Administrație nu-i pot controla: pacea la graniță, curajul companiilor aeriene și fluxul turiștilor. Până atunci, aeroportul rămâne simbolul unei așteptări cu aripile frânte.

(Articolul foloseste date si informatii din interviul realizat de Radio Constanta cu directorul Aeroportului, Vâlcu Stoian)