Inspectorii ANAF au început controale la micile întreprinderi agricole, spre surprinderea fermierilor care se așteptau ca, după promisiunile Guvernului, să fie vizați în primul rând marii evazioniști. În schimb, o parte dintre agricultorii mici și mijlocii, care considerau că au toate taxele la zi, au primit vizite neașteptate și amenzi pentru „nereguli” care par desprinse dintr-o comedie birocratică.
Un exemplu relevant este cazul lui Dumitru Bărbieru, fermier din Jijila,Tulcea și proprietar al firmelor DAB Zootehnica și Bărbieru Prod Com SRL. În plină campanie de eradicare a evaziunii fiscale anunțată de premier și de ministrul Finanțelor, Bărbieru a fost „prins” cu o presupusă evaziune din 2019 în valoare de aproximativ 1.000 de lei – bani care provin din cumpărarea de apă plată pentru muncitori și câteva anvelope.
„După ce premierul a declarat că micii antreprenori nu vor fi ținta controalelor, m-am trezit cu un inspector care mi-a verificat toate documentele și mi-a găsit vinovat până și pentru apa pe care am cumpărat-o, obligatoriu, pentru angajați. Am explicat că ITM mă poate amenda dacă nu le asigur apă, dar ce a ieșit din documente rămâne”, explică fermierul.
După ce pesta porcină africană i-a distrus efectivul de porcine, Dumitru s-a reprofilat pe cultivarea a 250 de hectare cu cereale și soia, o afacere ce ar trebui să funcționeze legal și transparent. Totuși, vizita ANAF a arătat că nici grija pentru legalitate nu e suficientă pentru a scăpa de rigorile inspectorilor fiscali.
Mai mult, fermierul a semnalat Ministerului de Finanțe situația, dar a primit răspunsul clasic: să se adreseze din nou ANAF-ului, adică instituția care l-a sancționat. „Este o ciripire birocratică care nu face decât să încurce pe cei care muncesc cinstit,” a adăugat Bărbieru.
Această situație pune în lumină un paradox: în timp ce autoritățile anunță o luptă serioasă împotriva evaziunii fiscale mari, micii fermieri sunt luați în vizor pentru sume modice, pe care nu le contestă neapărat, dar care ridică semne de întrebare despre ținta reală a controalelor.
În plus, acest caz ridică și problema eficienței și prioritizării în cadrul ANAF. Când un inspector petrece o lună căutând „nereguli” de 1.000 de lei, în condițiile în care în economia românească există fraude de proporții mult mai mari, mesajul transmis micilor antreprenori este unul clar: poate că ești prea mic ca să contezi, dar nu și prea mic ca să fii urmărit până la ultimul PET de apă.
Sursa documentarii – Agrointel.ro
