Seceta extremă și nivelul fără precedent de scăzut al Dunării au schimbat ecuația energetică a României în doar câteva săptămâni. Cu un reactor de la Cernavodă oprit, producția hidro afectată și consumul în creștere puternică în serile caniculare, țara este nevoită să acopere o parte tot mai mare din necesități prin importuri, potrivit unei analize Mediafax. Principalul câștigător regional este Bulgaria, care anunță exporturi record și „milioane” în venituri suplimentare.
Diferența structurală decisivă: vecinii de la sud au investit masiv într-un sistem de stocare a energiei prin baterii care cumpără electricitate atunci când este ieftină și o pot vinde exact în momentul în care România are cea mai mare nevoie de ea.
Pe 5 august, România a consumat în medie 6.089 MW și a produs 5.397 MW, rezultând un import mediu de 693 MW. Energia nucleară a furnizat doar 679 MW, față de 1.303 MW în aceeași zi din 2025, iar hidrocentralele au produs 1.108 MW, față de 1.371 MW cu un an înainte. Situația se agravează după apus, când producția fotovoltaică dispare iar consumul rămâne ridicat din cauza aerului condiționat.
Premierul Ilie Bolojan declara la sfârșitul lunii iulie că România ajunge să importe circa 1.700 MW la vârful de seară, la un consum de aproximativ 7.000 MW. În unele intervale, deficitul a devenit și mai mare: în seara de 6 august, datele Transelectrica analizate de Mediafax arătau un consum de aproximativ 7.232 MW la ora 19:45, în timp ce producția internă era de numai 4.991 MW. Importul net se apropia astfel de 2.240 MW, aproape o treime din consumul instantaneu.
Kozlodui funcționează în timp ce România se confruntă cu criza
La numai câteva zeci de kilometri în aval de frontiera românească, situația arată complet diferit. Centrala nucleară de la Kozlodui continuă să funcționeze, în ciuda nivelului foarte scăzut al Dunării. Ministrul bulgar al Energiei, Iva Petrova, afirma că sistemul dispune de suficiente centrale termice, fotovoltaice, hidrocentrale și baterii pentru a acoperi consumul intern inclusiv într-un scenariu mai dificil la Kozlodui.
Bulgaria exportă acum 32.000-33.000 MWh de electricitate pe zi, un nivel record. „Din cauza crizei de pe Dunăre câștigăm milioane în venituri suplimentare față de nivelul obișnuit”, a declarat Iva Petrova, ministrul bulgar al Energiei, potrivit presei bulgare. În seara de 6 august, fluxurile fizice pe liniile dintre Bulgaria și România au depășit temporar 2.400 MW, arătând dimensiunea coridorului energetic care s-a format peste Dunăre.
Bulgaria a construit o baterie uriașă chiar înainte de criză
Avantajul Bulgariei nu vine doar de la Kozlodui. În ultimul an, țara a construit capacități de stocare a electricității într-un ritm extrem de rapid. Ministrul Iva Petrova vorbește despre peste 6 GW de capacități de stocare introduse în sistem în mai puțin de un an, dezvoltarea fiind susținută inclusiv prin Planul de Redresare și Reziliență. În orele de vârf, bateriile bulgare ar putea livra peste 3.000 MW timp de mai multe ore.
Mecanismul este simplu și extrem de profitabil. În orele însorite, România și Grecia pot produce cantități mari de energie solară, iar prețurile scad. Bateriile bulgărești cumpără și stochează surplusul. Seara, fotovoltaicele dispar, consumul rămâne ridicat, iar țări precum România au nevoie de importuri. Energia stocată este atunci readusă pe piață la prețuri mai mari.
Energia se poate scumpi de câteva ori în aceeași zi
Pentru ziua de vineri, 7 august, prețul mediu pe piața pentru ziua următoare din România a fost de 158,31 euro/MWh. În anumite intervale, energia a coborât la aproximativ 80 de euro/MWh, pentru ca în perioada de seară să urce până aproape de 260 euro/MWh. Tocmai această diferență este mediul ideal pentru baterii: încărcare când energia este abundentă și ieftină, descărcare când cererea și prețurile cresc.
În cazul Bulgariei, avantajul este amplificat de faptul că centrala Kozlodui continuă să livreze constant energie de bază. Nuclearul asigură aproximativ 37-38% din mixul bulgar, în timp ce fotovoltaicele pot ajunge în orele însorite la circa 30%.
Importul de electricitate nu reprezintă în sine o anomalie — România face parte din piața europeană interconectată și poate importa într-un interval și exporta în următorul, în funcție de producție, consum și preț. Problema actuală este mărimea deficitului în orele critice și caracterul său forțat de pierderea unor capacități interne. Comisia Europeană apreciază că, pentru moment, nu există o amenințare imediată asupra securității aprovizionării, iar interconectările dintre țările europene permit compensarea deficitelor regionale.
Seceta nu afectează însă doar România. Ungaria a redus drastic producția centralei nucleare Paks, iar centrale din Franța, Italia, Slovenia și alte state au fost afectate de temperaturile ridicate sau de lipsa apei. Cu cât mai multe țări caută energie simultan, cu atât importul devine mai dificil și mai scump.