Pe șoseaua națională, la ieșirea din Babadag spre pădure, aproape de popasul „2 Iepurași”, există un loc unde șoferii încetinesc aproape instinctiv. Nu e nici radar, nici accident. E o curte care pare desprinsă dintr-un basm colorat.
La numărul 31, Constantin Barna și-a transformat gardul într-o expoziție neobișnuită, imposibil de ignorat din mersul mașinii. Pitici de grădină, iepurași, păpuși, jucării de toate felurile, vaporase, statuete haioase și biciclete vopsite în culori vii stau aliniate ca într-o scenă improvizată. Printre ele, o fântână cu cumpănă și câteva berze decorative veghează peste mica lume de la marginea drumului.
Privită de pe șosea, expoziția pare un amestec de kitsch, nostalgie și joacă – exact genul de imagine care îți fură ochii chiar și atunci când ești la volan.
Cum a început totul
Ideea i-a venit lui Constantin Barna în perioada pandemiei, când, nevoit să stea mai mult în casă, a început să meșterească prin curte. Mai întâi o fântână cu cumpănă, inspirată dintr-o imagine văzută la televizor. Apoi au apărut berzele. „Barza aduce copii”, spune el cu un zâmbet. Prima barză a primit-o chiar de la primarul orașului, care i-a adus și două biciclete pentru decor. De acolo, lucrurile au crescut încet, piesă cu piesă, obiect cu obiect.
Gardul curții, vopsit în culorile tricolorului, completează tabloul care atrage privirile trecătorilor. Pe lângă lucrurile adunate de-a lungul timpului, multe dintre jucării au fost aduse chiar de oameni din oraș. O doamnă i-a adus într-o zi un sac cu jucării, iar altcineva a lăsat la poartă, într-o dimineață, o grămadă de jucării noi. Fără explicații. Doar pentru ca locul să crească.
Un loc de joacă pentru copiii..din noi
Cei mai încântați sunt copiii. Se opresc, privesc, râd, fac poze și filmări. Uneori părinții sunt nevoiți să tragă pe dreapta doar pentru câteva minute, ca să le dea voie să se uite mai de aproape.
„Nu vând nimic. E pentru copii”, spune simplu Constantin Barna, care vede locul ca pe un mic parc improvizat pentru cei care trec pe aici.
Iar planurile nu se opresc aici. Odată cu venirea primăverii, omul vrea să extindă expoziția și pe cealaltă parte a curții. În magazie a strâns deja alte jucării și obiecte pe care intenționează să le scoată la lumină, astfel încât mica lume colorată de la marginea șoselei să devină și mai mare.
Poate că, de fapt, aici e toată povestea.
Un om trecut de 70 de ani a înghesuit la marginea șoselei pitici, berze, biciclete vopsite și jucării pentru copii. Nu ca să vândă ceva, nu ca să impresioneze pe cineva, ci poate ca un mic semn lăsat în grabă celor care trec pe lângă gardul lui în viteza mașinilor.
Un fel de mesaj spus fără cuvinte: că timpul trece mai repede decât credem, că râsetele copiilor sunt lucrurile care merită o oprire pe dreapta și că, dintre toate lucrurile pe care le pierdem în viață, imposibil de recuperat rămâne copilăria.
Iar expoziția asta colorată, ușor kitsch și totuși plină de viață, pare să spună exact asta: că uneori e suficient să încetinești puțin… ca să-ți amintești cum era când lumea încă încăpea într-o jucărie.
Foto- Cuget Liber
