Tulcea – prima stație a Europei pentru găgăuzi
Găgăuzii din județul Tulcea intră oficial în Europa. Nu prin vreo rută Schengen ocolitoare, ci prin Asociația Găgăuzilor Pro Europa, recent înființată și proaspăt recunoscută juridic la nivel național și european. Din 5 martie 2025, printr-o hotărâre definitivă a Judecătoriei Sectorului 1 București, organizația capătă statutul oficial de reprezentantă a unei minorități naționale din România.
Tulcea, cu ale sale localități Beidaud, Stejaru, Agighiol și Izvoarele, este printre primele județe unde se vor înființa filiale ale Asociației. Se pare că nu doar pelicanii din Deltă au parte de protecție specială, ci și o comunitate care, de peste un secol, și-a păstrat cu discreție identitatea etnică prin vânturile istoriei.
Cine sunt, de fapt, găgăuzii?
Puțini știu că găgăuzii sunt o ciudățenie lingvistică și religioasă în peisajul european: un popor de origine turcică, dar creștin ortodox. Spre deosebire de majoritatea populațiilor turcice, care sunt musulmane, găgăuzii au adoptat ortodoxia în Balcani, poate chiar în Tracia sau Dobrogea bizantină, în urmă cu mai bine de 800 de ani.
După războaiele ruso-otomane, în secolul XIX, au fost relocați de Imperiul Țarist din Bulgaria otomană în sudul Basarabiei, zona devenită azi Găgăuzia din Republica Moldova. În România, însă, comunitatea este mică (circa 2.000 de persoane declarate la recensământul din 2021), dar încă vizibilă în Dobrogea, în special în zona Babadag – Baia – Slava Rusă.
O limbă turcică presărată cu influențe slave și românești, încă vorbită de bătrâni; obiceiuri care îmbină ortodoxia cu reminiscențe păgâne; gastronomie cu gust de berbecuț, bulgur și plăcinte sărate – toate conturează o identitate vie și diferită.
O asociație tânără, cu ambiții mari
Președintele Sorin Voinea, jurnalist cu CV cosmopolit (membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și al Uniunii Internaționale de Presă Francofonă), promite o asociație activă, vizibilă și, firește, pro-europeană. Vicepreședinte este o tânără arhitectă în devenire, iar secretarul, un om de afaceri la rându-i tânăr. Într-o perioadă în care multe inițiative civice au aerul unor comitete de pensionari, echipa Asociației Găgăuzilor Pro Europa dă semne de prospețime.
Printre obiectivele asociației se numără organizarea de congrese, cercetări etnologice, campanii de informare, centre culturale, emisiuni radio-TV, dar și producerea de albume și DVD-uri (o dovadă că nostalgia formatelor retro e vie).
Tradiție, identitate, borș și bulgur
Localitățile tulcene vizate pentru filiale vor beneficia astfel de activități culturale, educaționale și, poate, chiar sportive, toate având ca punct comun promovarea identității găgăuze – o identitate care, de multe ori, a plutit în zona gri a vizibilității publice.
Într-o regiune unde multiculturalismul e o realitate istorică, nu un slogan, inițiativa poate să readucă în prim-plan una dintre cele mai puțin cunoscute minorități. Și cine știe, poate într-o zi, Beidaud va fi la fel de celebru precum Bolgradul din Bugeac. Sau cel puțin, la fel de cunoscut pe harta fondurilor europene.
Ironic, dar în timp ce la București se dezbate dacă „româna trebuie curățată de englezisme”, găgăuzii din Dobrogea trăiesc relaxat în trei limbi – română, rusă și găgăuză – fără crize identitare. Globalizarea n-are nicio șansă când ai în meniu bulgur cu berbecuț și Sf. Gheorghe drept sfânt protector.
Asociația promite nu doar prezervarea tradițiilor, ci și modernizarea prezenței publice a găgăuzilor. Iar Tulcea pare pregătită să primească această renaștere identitară cu brațele deschise – eventual, împreună cu o masă festivă unde sarmalele găgăuze se împletesc frățește cu borșul de pește local.
