În primăvara anului 2025, într-un colț de sat din județul Tulcea, un bărbat decide că e momentul să salute victoria electorală a lui George Simion în stil propriu. Își deschide TikTok-ul, apasă REC și vorbește direct în cameră. Mesajul – adresat „bozgorilor din România” – e o explozie de invective și vulgarități, dar pentru organele judiciare nu e nici instigare, nici ură: doar o „manifestare individuală a frustrării”.
Așa s-a născut dosarul penal nr. 397/217/P/2025, instrumentat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag, în care petent este Tamas Sandor, președintele Consiliului Județean Covasna, fost deputat UDMR, iar persoana vizată, Nicolae Vădineanu, un bărbat din comuna Horia, județul Tulcea, cunoscut localnicilor drept un șofer de TIR pasionat de TikTok.
Cum a început totul
Pe 6 mai 2025, la două zile după primul tur al alegerilor prezidențiale, Nicolae Vădineanu postează pe TikTok un clip intitulat „MESAJ PENTRU BOZGORII DIN ROMÂNIA”. Potrivit transcrierii din dosar, mesajul include expresii precum:
”Salutare, micinas ember! Fac și eu un apel către ungurii ăia de la Târgu Secuiesc, fir-ar rasa voastră al dracului de leperi penale care ați refugiat din Ungaria la noi în România! Acuma că a ieșit, a ieșit George Simion președintele României, e bine, e frumos, fir-ar rasa voastră al dracului de bozgori împuțiți, să vă ia, să vă ducă, să vă trimită George Simion la Budapesta bă, f…-vă-n gură să vă f…! Că voi spuneți tot timpul că Ardealul e al vostru în mijlocul României, fir-ar rasa voastră ai dracului de pripași, de refugiați de la unguri. Să vă duceți în morții mamei voastre de bozgori, f…-vă-n gură în Ungaria, b…-mi-aș p… în rasa voastră, da! Ce prost ți-a fost, George… eu dacă eram George Simion, deja vă dădeam papucii, f…-vă-n gură, până acuma!”
Citatul integral apare în procesul-verbal de redare a imaginilor audio-video întocmit de poliție la 10 iunie 2025.
Clipul ajunge, inevitabil, la Târgu Secuiesc. Acolo, Tamas Sandor, care deține funcția de președinte al Consiliului Județean Covasna, depune o plângere penală invocând articolul 369 Cod penal privind incitarea la ură și discriminare. Plângerea e transmisă Parchetului de pe lângă Judecătoria Babadag, competent teritorial, și ajunge la Serviciul de Investigații Criminale al Poliției Tulcea.
Referatul poliției: „frustrare, furie și sarcasm”
La 11 iunie 2025, inspectorul de poliție Alexandru-Ștefan Pitariu înaintează Referatul cu propunerea de clasare. Documentul, citat integral în ordonanța de clasare, notează:
„În speța de față, conținutul mesajului reprezintă o manifestare individuală a frustrării, furiei și, de ce nu, a sarcasmului autorului… nu conține un îndemn clar de mobilizare a altor utilizatori TikTok la violență, ură sau discriminare.”
Polițistul adaugă că „nu se poate reține un pericol social concret și iminent” și invocă jurisprudența CEDO (Perinçek c. Elveției, 2015) și o decizie a Curții Constituționale nr. 197/2017. După cum notează G4Media, această decizie nu avea nicio legătură cu libertatea de exprimare – era, de fapt, despre drepturile deținuților care muncesc în penitenciare. Prim-procurorul a admis ulterior că invocarea ei a fost „o eroare materială”.
Ordonanța de clasare: „fapta nu este prevăzută de legea penală”
La 20 august 2025, prim-procuror Gabriela Rugea semnează ordonanța de clasare, reținând:
„DISPUN: Clasarea cauzei în care s-au efectuat cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de incitare la violență, ură sau discriminare… întrucât fapta nu este prevăzută de legea penală.”
Soluția e comunicată petentului Tamas Sandor, iar cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului. Parchetul apreciază că, în lipsa unui „îndemn clar” la ură, mesajul rămâne o simplă „descărcare emoțională” – deși limbajul este „reprobabil moral și social”.
Context politic și ecou public
Potrivit G4Media, clipul a fost postat „în ziua de 6 mai 2025, la două zile după primul tur al alegerilor prezidențiale, în care George Simion obținuse 41% din voturi, iar Nicușor Dan doar 21%”. Jurnaliștii notează că bucuria electorală a lui Vădineanu s-a transformat într-un atac violent la adresa maghiarilor din România, prezentat de autor drept o victorie națională.
Tot G4Media arată că inspectorul de poliție Pitariu „nu pare nici măcar să-l fi audiat pe făptaș”, formulând concluziile doar pe baza presupunerilor, și că prim-procurorul Rugea a refuzat dialogul cu redacția, invocând lipsa acreditării.
În plan public, momentul a trecut aproape neobservat. Dar la doar o săptămână după ordonanță, un alt incident a ridicat sprâncene: deputatul AUR Dan Tănasă posta pe Facebook apelul „Refuzați comanda dacă nu e livrată de un român”, iar câteva zile mai târziu un curier originar din Bangladesh era agresat pe stradă, însoțit de strigătul „Du-te înapoi în țara ta!”. Faptele nu sunt legate juridic, dar pun în lumină un climat în care cuvintele aprind reacții.
Ce urmează
Ordonanța de clasare poate fi contestată la Parchetul ierarhic superior. În paralel, rămâne deschisă calea contravențională la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, potrivit O.U.G. 137/2000.
Articol realizat pe baza documentelor oficiale din dosarul nr. 397/217/P/2025 (Parchetul de pe lângă Judecătoria Babadag, IPJ Tulcea)
FOTO – Colaj G4Media
