Pe 13 mai 2025, adica astăzi, la Tribunalul Tulcea, este programat primul termen al unui proces care aduce în fața instanței fapte grave de fraudare a fondurilor europene. Dosarul vizează mai mulți membri ai Asociației Naționale pentru Turism Rural, Ecologic și Cultural (ANTREC) – Filiala Tulcea, în frunte cu președintele Silviu Gheorghe, și se referă la deturnarea fondurilor din proiectul european „Silc Road Local Culture – SILC”, derulat în parteneriat cu instituții din Grecia, Armenia, Bulgaria și Georgia.
Inculpații sunt acuzați de folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta a avut ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene (art. 181 alin. 1 din Legea 78/2000), schimbarea fără respectarea prevederilor legale a destinației fondurilor (art. 18^2 din aceeași lege), fals în înscrisuri sub semnătură privată (art. 322 C.pen.), precum și complicitate la aceste infracțiuni. Pe lângă Silviu Gheorghe, printre cei trimiși în judecată se află Cornelia Mihalcea, Cătălin Iacovici și două firme controlate de aceștia.
Un proiect european, o rețea de interese
Totul a început cu proiectul „Silc Road Local Culture – SILC”, finanțat prin Programul Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020. Acesta avea scopul de a promova cultura locală și antreprenoriatul în regiuni din Europa și Asia. ANTREC Tulcea era partenerul român dintr-un consorțiu internațional și primise un buget de peste 200.000 de euro pentru a implementa activități de comunicare și promovare. În loc să respecte prevederile contractuale, conducerea ANTREC a folosit fondurile pentru a alimenta o rețea de firme-paravan, controlate de apropiați.
Potrivit DNA, ancheta a fost declanșată în urma unui control efectuat de Departamentul pentru Lupta Antifraudă (DLAF), ca urmare a unei sesizări a Ministerului Dezvoltării. Echipa de control a constatat că ANTREC Tulcea a prezentat documente și înscrisuri (oferte, facturi, procese-verbale) întocmite incorect, interpretate în mod intenționat greșit, astfel încât să modifice eficiența juridică a acestora și să creeze aparența legalității.
Documente fictive și firme-fantomă
În primul caz, contractul nr. 29/2019 prevedea livrarea a 15 echipamente IT. Firma lui Cătălin Iacovici a emis însă o factură pentru doar patru echipamente, fără a preciza prețuri sau detalii tehnice. Doar unul dintre acestea fusese cumpărat efectiv. Restul banilor au fost retrași în numerar sau redirecționați către conturile unor persoane apropiate lui Gheorghe. Documentele de recepție au fost completate retroactiv.
În al doilea caz, contractul nr. 37/2019, în valoare de 500.000 lei, a fost încheiat cu firma Corneliei Mihalcea, care nu avea angajați și nici experiență. Firma era administrată în fapt de sora acesteia, vicepreședinte în ANTREC. Comisia de evaluare – în care se afla și Gheorghe – a acordat punctaje maxime unei oferte incomplete, fără ca vreun criteriu legal să fie respectat.
Fraudă cu ecou european
Cazul a fost sesizat și Parchetului European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi. La propunerea procurorului european delegat din România, în decembrie 2022 s-a decis trimiterea cazului la autoritățile naționale. Dosarul a fost înregistrat la DNA Constanța sub nr. 179/9/P/2022 și a fost finalizat cu trimiterea în judecată în ianuarie 2025.
Este un caz care reflectă nu doar vulnerabilitatea sistemului de fonduri europene, ci și capacitatea rețelelor locale de a simula legalitatea printr-un ansamblu bine pus la punct de documente fictive și proceduri simulate. Tribunalul Tulcea urmează să decidă dacă probele strânse sunt suficiente pentru a începe judecata de fond sau dacă dosarul trebuie retrimis procurorilor pentru completări. Oricare va fi decizia, ea va putea fi contestată la Curtea de Apel Constanța.
Cazul ANTREC Tulcea este o lecție amară despre cum banii publici pot fi transformați în instrumente de îmbogățire privată, dar și un test pentru capacitatea justiției de a descuraja fraudele cu fonduri europene.
