În inima Deltei, într-un oraș sufocat de frică și complicități, o familie a reușit să transforme pajiștile acoperite de stuf în terenuri „agricole” profitabile, să crească animale doar pe hârtie și să obțină subvenții de milioane, cu girul unor funcționari care ar fi trebuit să apere legea, nu să o ocolească. Părinți, copii, gineri, frați, cumnați- toți au fost angrenați într-un mecanism de făcut bani în disprețul legii.
Aceasta este concluzia unei anchete jurnalistice documentate temeinic, pe baza mărturiilor olografe ale unor localnici din Sulina, documente oficiale și corespondență transmisă deja instituțiilor de cercetare penală. Numele familiei apare constant: Albu-Comârzan. La fel și al instituțiilor care, prin inacțiune sau complicitate, au permis ca acest mecanism să funcționeze nestingherit ani de zile.
Terenuri acoperite de apă, declarate pășuni
Potrivit documentelor, peste 70% din terenurile declarate ca fiind „cultivabile” sau „pajiști” sunt, în realitate, zone mlăștinoase, acoperite de stufăriș, sau chiar terenuri aflate în zone protejate. Cu toate acestea, APIA Tulcea le-a declarat eligibile pentru subvenții, iar banii au început să curgă.
În centrul acestui mecanism stau mai multe PFA-uri și firme cu legături directe cu familia Albu-Comărzan:
- PFA Comârzan Marian
- PFA Albu Andreea
- PFA Comârzan Săndița
- PFA Comârzan Gabriela Maxim
- PFA Albu Ionuț Andreas
- SC Delta SanMarino SRL
- Nautica Sulina SRL
- Nautica Travel SRL
- Paradisul Mării SRL
Aceste entități au raportat culturi și activități agricole în locuri unde nicio agricultură reală nu poate fi practicată. Dar asta nu a contat. Au contat actele. Iar actele au fost furnizate, spun martorii, cu sprijinul unor funcționari dispuși să închidă ochii.
Animale invizibile și controlori de la distanță
Un alt pilon al schemei îl reprezintă fermele fictive și mișcările scriptice de animale. Potrivit mărturiilor, animale care nu au existat niciodată au fost trecute pe pașapoarte falsificate, emise de un medic veterinar identificat doar prin inițialele N.I. Imaginile necesare pentru dosarele de subvenții erau realizate de la distanță, fără identificare reală, încălcând regulamentele sanitare și veterinare.
În plus, martorii susțin că funcționarii trimiși în control erau întâmpinați cu „atenții” substanțiale: de la mii de euro în numerar, până la produse de lux – icre negre și sturioni. Unul dintre intermediarii acestor plăți este cunoscut în zonă sub numele de „Cristea”, prezentat ca nepot al unui fost director APIA Tulcea.
Licitații trucate, concesiuni aranjate
Un alt mecanism descoperit vizează atribuirea terenurilor agricole prin licitații trucate. Pentru a se asigura că obțin contractele, familia Albu-Comărzan ar fi introdus în competiție „concurenți de fațadă”, persoane plătite tot de ei. În acest mod, au obținut contracte de concesiune pe cinci ani, care au adus subvenții de ordinul milioanelor de euro.
În lipsa unei competiții reale și a unei transparențe instituționale, terenurile valoroase din extravilanul Sulinei au fost concentrate în mâinile aceleiași rețele.
Ambiții politice și influență informală
Andreea Albu, consilier local PSD la doar 24 de ani(2020) și realeasă în 2024 , a devenit rapid figura centrală a familiei în plan politic.Se spune cî ea este de fapt liderul PSD Sulina și șeful consilierilor PSD. Ambițiile sale au vizat chiar fotoliul de primar al Sulinei. Alegerea PSD nu a fost întâmplătoare – „ei au bani și influență”, susțin sursele noastre. Într-un episod devenit notoriu în administrația locală, consiliera ar fi reproșat primăriței PSD: „Ți-am dat bani ca să ieși primar. Eu te-am făcut primar în Sulina și tu nu vrei să-mi dai autorizație?”. Conflictul a vizat autorizația pentru pensiunea „Paradisul Mării”, emisă, contestată și apoi anulată..
Nașii retrași din peisaj
Un alt element de influență invocat frecvent de familie era legătura cu „nașii” . Potrivit martorilor, aceștia s-au retras brusc din anturajul tinerilor soți la câteva luni după cununie ,în 2018, dezaprobând public modul în care le era folosit numele pentru a legitima o rețea de influență și de prost gust. O despărțire discretă, dar revelatoare pentru modul în care relațiile au fost instrumentalizate.
Investiții din venituri fără acoperire
În paralel, în orașul Sulina, în Tulcea și împrejurimi, au apărut apartamente, pensiuni și ambarcațiuni , toate atribuite familiei sau apropiaților acesteia. Multe, nu 2-3 – spun sursele noastre. Potrivit surselor din administrația fiscală locală, multe dintre aceste investiții nu pot fi justificate prin veniturile oficiale declarate. Probabil că acest ”amănunt” este și motivul pentru care consiliera PSD , Albu Andreea Lavinia, este singurul consilier care nu are depusă declarația de avere și de interese pe ultimii 2 ani.
Blocaje în partid și începutul izolării
În 2024, încercările de afirmare politică ale Andreei Albu s-au lovit de opoziția liderilor județeni PSD, care au refuzat candidatura sa la primărie, în ciuda sprijinului financiar oferit anterior. Președintele PSD Tulcea, Horia Teodorescu, ar fi declarat tranșant: „Nu e o alegere bună. Nu e un om de calitate.”
Frica și tăcerea
În tot acest timp, comunitatea din Sulina a trăit într-un climat de frică. „Ei rămân aici, noi nu putem vorbi”, spun localnicii. Presiunile, amenințările voalate și izolarea celor care îndrăznesc să protesteze sunt parte a peisajului cotidian.
De altfel, după apariția primelor episoade ale anchetei, am fost asaltați de felicitări, completări și adaugiri la cele scrise. Desigur, cei în cauză spuneau tuturor celor dispuși să-i asculte, că sunt numai minciuni, că nimic nu e adevărat. Ca un amănunt, la un comentariu pe un grup public am fost sfătuit ”să-mi văd de viață constructiv, că nu se știe când se poate termina.”..
Apel la acțiune
Această anchetă nu este un act de acuzare, ci un apel public către instituțiile statului: ANI, APIA, DNA, Curtea de Conturi, Ministerul Agriculturii, Garda de Mediu. Faptele prezentate aici, documentate cu probe și mărturii asumate, indică existența unui sistem organizat de fraudă care nu poate fi ignorat. În joc nu este doar legalitatea unor subvenții. Este încrederea unei comunități în lege și în stat. Iar în lipsa unei reacții instituționale ferme, această încredere riscă să dispară complet, lăsând loc unui sistem paralel în care legea este opțională, iar frica – obligatorie
SURSA FOTO- paginile FB, publice, ale protagoniștilor
