Luni, 12 august, la ora 19:45, un incendiu de vegetație a izbucnit în zona protejată Soto de Viñuelas, la periferia localității Tres Cantos, în Comunitatea Madrid. Alimentate de vânt și de iarba uscată, flăcările au înaintat rapid, cuprinzând peste 2.000 de hectare și forțând evacuarea a mai mult de 180 de persoane.
Printre cei care nu au fugit de incendiu, ci s-au apropiat de el pentru a salva vieți, s-a aflat și un bărbat venit din Tulcea: Mircea Spiridon, 50 de ani, stabilit în Spania din 2007. Se întorcea acasă când a văzut fumul. Știa zona și a realizat că focul se apropie de centrul hipic „La Hípica de Tres Cantos”, unde trăiau zeci de cai și un bătrân de 83 de ani, Miguel de las Heras, proprietarul locului.
Mircea a întors mașina și s-a dus direct acolo. A intrat în grajduri, a încercat să deschidă uși, să scoată animalele și să-l ajute pe bătrânul rănit. Flăcările însă s-au extins mai repede decât puteau interveni oamenii. Mircea a fost găsit de Garda Civilă cu arsuri pe 98% din corp. A fost transportat în stare critică la Spitalul Universitar La Paz, unde a murit a doua zi.
Înainte să se stingă, i-a spus soției sale, Elena: „Vă iubesc mult, dar nu știu dacă voi rezista.”
Mircea Spiridon era tatăl a doi copii – de 18 și 14 ani, conform ABC – și lucra ca mecanic. De puțin timp, își deschisese o mică firmă de mutări. Era cunoscut în Tres Cantos ca un om săritor, respectat în comunitate. Deși nu era angajat la centrul hipic, nu a putut trece nepăsător pe lângă tragedia care se contura.
Presa spaniolă l-a numit „eroul din Tres Cantos”, iar zeci de publicații i-au relatat povestea. Reacția comunității nu a întârziat: în mai puțin de 24 de ore, o campanie de strângere de fonduri inițiată online a adunat peste 17.000 de euro pentru repatrierea trupului său în Tulcea și pentru sprijinirea familiei.
Ancheta autorităților privind cauza incendiului este încă în desfășurare. Se estimează că între 22 și 27 de cai au murit în grajduri. Proprietarul, Miguel de las Heras, este în afara oricărui pericol.
Pentru familie, moartea lui Mircea nu este doar o pierdere, ci un gol imposibil de umplut. Pentru cei care l-au cunoscut, este imaginea unui om care n-a cerut nimic, dar a dat totul. Iar pentru Tulcea, este încă o dovadă că demnitatea și curajul pot veni din cele mai tăcute locuri.
