Pe 15 iulie 2025, la Tulcea, Dunărea a fost măsurată la un nivel record: 18 centimetri. Nu e doar o cifră. Este linia roșie sub care începe colapsul unui ecosistem unic în Europa — Delta Dunării. De la lacuri secate complet, la păsări fugite și turiști care nu mai ajung, Delta pare că trăiește o vară de pe alt continent. Una dintr-un viitor care a sosit deja.

Ce înseamnă 18 centimetri?

Nivelul Dunării este măsurat față de un reper hidrometric fix stabilit pe malul fluviului, iar valoarea de 18 centimetri nu reflectă adâncimea apei în mod direct, ci diferența dintre suprafața apei și acest reper. În termeni simpli, un nivel de 18 cm înseamnă că apa abia mai acoperă albia minimă a fluviului, iar navigația este imposibilă pentru majoritatea ambarcațiunilor. În mod normal, în această perioadă a anului, cotele ar trebui să fie de cel puțin 200–250 cm pentru a permite o circulație sigură. Sub 50 cm, deja intrăm în zona de risc major pentru navigație, ecosistem și infrastructură locală. Așadar, 18 cm nu înseamnă doar „apă puțină”, ci „apă insuficientă pentru viață” — atât pentru oameni, cât și pentru natură.

Ritmul scăderii: 3,6 cm pe zi

La începutul lunii iunie, fluviul măsura 174 cm la Tulcea. Patruzeci de zile mai târziu, înregistrarea oficială de 18 cm confirmă o prăbușire fulgerătoare — o medie de 3,63 cm pe zi. Nu vorbim despre o oscilație sezonieră, ci despre un fenomen ieșit din tipare, alimentat de seceta prelungită, lipsa precipitațiilor și temperaturile ridicate.

Debitul la intrarea în țară, prin Baziaș, a fost de 2.600 m³/s (la 14 iulie), de aproape două ori mai mic decât media multianuală de 5.350 m³/s. Prognozele nu anunță ploi salvatoare. Doar o scădere lentă și dureroasă.

Lacuri goale, canale blocate

În inima Deltei, șase lacuri — Telincea, Purcelu, Morunu, Babinți, Toplolca, Trofilca — sunt complet secate. Alte zeci sunt afectate sever, cu adâncimi sub 10 centimetri. În multe cazuri, apa a fost înlocuită de nămol fierbinte, în care nici țânțarii nu mai găsesc hrană.

Canalele secundare sunt impracticabile. Barca devine obiect decorativ, iar excursiile în sălbăticie sunt anulate pe bandă rulantă. În zone precum Mila 23, Sfântu Gheorghe sau Letea, operatorii de turism anunță pierderi de 40–50% față de anii anteriori. Unele pensiuni au închis temporar, altele și-au restrâns activitatea la minim.Fauna și flora, într-un stres ecologic major

Peștii se retrag în puținele ape mai adânci, luptând cu oxigenul scăzut și temperaturile ridicate (în unele lacuri peste 30°C). Păsările migratoare și-au părăsit zonele de cuibărit, iar în multe locuri, coloniile de pelicani și cormorani au fost complet perturbate.

Vegetalele acvatice se degradează accelerat, iar riscul de eutrofizare este ridicat. În combinație cu lipsa curenților naturali, ecosistemul e expus infestărilor și epidemiei. Administrația Rezervației a interzis pescuitul cu setci, într-o încercare de protejare minimă a resursei piscicole.

Transport izolat, comunități în alertă

Comuna Ceatalchioi, situată în nordul județului Tulcea, a devenit simbolul izolării. Debarcarea pasagerilor este dificilă, iar cursele de pe brațul Chilia riscă suspendarea. În lipsa apei, aprovizionarea se face cu întârzieri și compromisuri.

Totul pare suspendat: transportul naval, turismul, activitățile tradiționale ale localnicilor. În același timp, autoritățile vorbesc despre „planuri de urgență”, dar nimic nu pare să schimbe situația de pe teren.

Un semnal climatic ignorat

WWF Central & Eastern Europe avertizează că degradarea râurilor și zonelor umede europene poate genera pierderi economice de până la 11 trilioane de euro anual. Delta Dunării e parte a acestei ecuații. Lipsa unei strategii regionale coordonate în contextul schimbărilor climatice pune presiune pe un sistem deja fragilizat.

Agențiile internaționale, de la WWF la programul Discovery Earth, monitorizează Delta de ani de zile. Raportările recente semnalează scăderi dramatice ale biodiversității și cer măsuri urgente: reabilitarea zonelor umede, limitarea extracțiilor necontrolate și politici de conservare realiste, adaptate crizelor multiple (climatică, hidrologică, economică).

Analiză: Delta – barometru al dezechilibrului global

Delta Dunării nu este doar un patrimoniu UNESCO sau o destinație turistică exotică. Este un barometru. Când ea suferă, înseamnă că ceva mult mai amplu este dereglat. Vara aceasta, nu doar Dunărea a secat. A secat și încă un strat de încredere că putem lăsa natura să se autoregleze la infinit.

Fără intervenții concrete — dragări dirijate, monitorizare strictă, infrastructură adaptată și politici regionale — Delta va deveni un studiu de caz despre cum pierdem, în direct, unul dintre cele mai valoroase ecosisteme ale Europei. Și nu va fi primul.

Lucrează în presă din 1991. Este cofondator al primului radio independent din România, Radio Galați (1991). Din 1995 activează în presa scrisă, ocupând funcții de redactor, redactor-șef și...

Join the Conversation

2 Observații

  1. Romania nu are multe posibilitați de a interveni.Fara implicatea UE nu se poate rezolva nimic.

  2. Trebuie decolmatate toate canalele și lacurile dar din păcate nu se face nimic…Rușine să le fie guvernului care nu face nimic

Leave a comment

Lasă un răspuns

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.