Tulcea intră într-o nouă etapă a războiului cu gunoiul. Nu doar containere moderne, nu doar sisteme digitale și facturi calculate la kilogram, ci și camere video, amenzi și – posibil – muncă în folosul comunității sau chiar detenție pentru cei care sfidează regulile.
Într-un interviu acordat Radio Constanța, primarul Ilie Ștefan a vorbit deschis despre miza reală a modernizării sistemului de colectare a deșeurilor. Nu este doar o chestiune tehnică, ci una de disciplină publică.
Totul pornește de la un principiu simplu: „plătești cât arunci”.
„Se va plăti doar pentru cantitatea de gunoi menajer, care va fi măsurat automat.”
Cu alte cuvinte, cine separă corect hârtia, plasticul și sticla și le duce în containerele dedicate va plăti mai puțin. Cine aruncă totul la grămadă, va scoate mai mulți bani din buzunar.
Pentru mulți tulceni, vestea poate însemna facturi reduse. Pentru alții, tentația va fi alta: să scape de costuri aruncând sacii lângă ghene sau în zonele periferice.
Primarul știe asta.
„Dacă unii, ca să plătească și mai puțin sau deloc, vor arunca gunoiul lângă ghene, ei ar trebui să fie amendați.”
Camerele „văd”. Dar legea nu mușcă
Soluția tehnică este deja pregătită: camere video în punctele sensibile. Identificare rapidă, proces-verbal, amendă.
Doar că aici intervine marea vulnerabilitate a sistemului.
„Noi putem să facem executarea silită doar dacă ești angajat sau dacă deții bunuri. Dacă nu deții bunuri, tu primești amenda, dar ea nu reprezintă coerciție.”
Declarația primarului deschide o realitate incomodă: sancțiunea există pe hârtie, dar în multe cazuri nu produce efecte. Edilul susține că aproximativ 90% dintre cei care provoacă contravenții – de la aruncarea gunoiului la vandalism – nu au venituri sau bunuri pe care primăria să le poată executa.
Practic, amenda devine o formalitate. Iar după cinci ani, poate fi declarată insolvabilă.
„I-am prins. Dar nu am recuperat nimic.”
Un episod relatat de primar ilustrează perfect blocajul. O toaletă publică smart a fost vandalizată. Camerele au surprins totul. Autorii au fost identificați.
„I-am prins. Numai că nu am putut recupera de la ei nimic.”
Amenzile au fost transformate în muncă în folosul comunității, prin instanță. Cei sancționați nu s-au prezentat. Procedura s-a reluat, iar sancțiunea s-a întors în punctul de plecare: o datorie pe hârtie.
„Practic, nu se întâmplă coerciție dacă tu nu ai bunuri.”
Pentru administrația locală, asta înseamnă investiții distruse și bani publici nerecuperați.
„Știai că faci pușcărie și nu mai vandalizai”
Primarul merge mai departe și amintește o perioadă în care legea era mult mai dură.
„Împărțit la 1.000 de lei amenda, era ziua de detenție și venea polițistul, te lua și te ducea la închisoare.”
Potrivit edilului, tocmai perspectiva detenției reducea drastic tentația de a sfida legea. Astăzi, spune el, lipsa unei sancțiuni finale reale golește de sens întregul mecanism.
Soluția propusă? Un sistem în care amenda neplătită să se transforme automat în muncă în folosul comunității, iar refuzul acesteia să aibă consecințe mai severe.
„Trebuie să existe nu doar sistem digital (…) Trebuie să existe și finalizat sistemul de sancțiune a celor care nu fac bine comunității.”
Tulcea, între tehnologie și realitate socială
Modernizarea salubrizării nu este doar o chestiune de infrastructură. Este un test de responsabilitate colectivă. Camerele pot identifica, sistemele pot cântări, facturile pot fi calculate la gram. Dar fără o legislație care să închidă cercul sancțiunii, totul riscă să rămână la jumătate.
Pentru tulcenii care respectă regulile, noul sistem promite echitate: plătești strict cât produci. Pentru cei care aruncă „la întâmplare”, mesajul primarului este clar: toleranța scade.
Rămâne de văzut dacă apelul pentru înăsprirea sancțiunilor va ajunge pe agenda națională. Până atunci, la Tulcea, revoluția gunoiului începe cu un mesaj simplu: camera vede, iar primăria nu mai vrea să închidă ochii.
Sursa: Interviu acordat de primarul Ilie Ștefan postului Radio Constanța
