La Tulcea a fost lansat un proiect educațional ambițios care își propune să apropie comunitățile românești și ucrainene din zonele de frontieră, printr-un schimb lingvistic direct și autentic: românii din Ucraina vor învăța ucraineana, iar ucrainenii din România – limba română. Este o inițiativă de 18 luni, cu un buget de peste 280.000 de euro, finanțată prin Programul Interreg VI-A NEXT România – Ucraina 2021-2027 și implementată de Asociaţia „Strategie UE pentru Regiunea Dunării” din Odesa și Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Tulcea.
Limba ca punte între comunități
Timp de 10 luni, echipele din cele două țări vor elabora un program educațional modern și un manual bilingv care să facă învățarea mai accesibilă. Accentul este pus pe copii și tineri din comunitățile de frontieră, pentru care cunoașterea limbii celuilalt devine nu doar un avantaj cultural, ci și un sprijin în integrarea socială și profesională. „Dezvoltarea regiunilor de frontieră nu poate fi realizată fără colaborare directă între comunități. Înțelegerea limbii celuilalt înseamnă deschidere, educație și, pe termen lung, dezvoltare economică”, spune Carmen Simionescu, președinta Fundației Județene pentru Tineret Tulcea.
Pentru Liliana Ivanovna Gologan, reprezentanta partenerilor din Ucraina, proiectul are o valoare aparte în contextul războiului. „A fost un drum greu, dar necesar. Chiar dacă Ucraina nu este încă membră UE, legăturile cu România sunt vechi și solide. Acest proiect este o investiție în viitorul copiilor noștri și o șansă de a păstra relațiile umane calde, dincolo de conflicte.”
Proiectul se adresează comunităților ucrainene din județul Tulcea și românilor din regiunea Odesa. Centrele educaționale ce vor fi deschise pe ambele maluri ale Dunării vor oferi cursuri, materiale didactice moderne și activități interculturale, menite să creeze legături durabile.
O redescoperire a identității pierdute
Autoritățile locale susțin inițiativa. Nicolae Bibu, city managerul Tulcei, amintește tradiția multiculturală a orașului: „Încă din perioada comunistă, în cartierele noastre se vorbeau mai multe limbi. Susținem orice demers care promovează educația și diversitatea.” Daniela Petroschi, reprezentanta Prefecturii, completează: „Granițele nu ar trebui să fie obstacole, ci oportunități de dezvoltare comună. Dacă reușim să formăm împreună oameni mai buni, am câștigat toți.”
O notă emoțională puternică a venit din partea Ralucăi Cacencu, consilier județean și reprezentanta Comunității ucrainene din Tulcea. Ea a vorbit despre familiile ucrainene nevoite să renunțe la limba maternă în perioada postbelică: „Mulți dintre noi am crescut cu fragmente de povești în ucraineană, dar nu le-am putut transmite mai departe. Cursurile acestea sunt o șansă să redescoperim cine suntem și să le oferim copiilor noștri o identitate completă.”
Pe termen lung, proiectul nu se limitează la învățarea limbii, ci urmărește accesul la educație de calitate, formarea continuă, digitalizarea și adaptarea procesului pentru refugiați și comunități vulnerabile. Proiectul ROUA 00342 face parte dintr-o strategie europeană amplă, care susține peste 40 de inițiative similare pentru a transforma regiunile de graniță în spații de cooperare, incluziune și respect reciproc.
