Guvernul Bolojan anunță majorarea impozitelor pe clădiri cu până la 80% începând din 2026

Premierul Ilie Bolojan a prezentat motivele pentru care Guvernul a decis majorarea impozitelor pe clădiri începând cu anul viitor, subliniind că această măsură este parte din angajamentele asumate de România prin PNRR.

Șeful Executivului a argumentat că plata impozitului pe locuințe este esențială, având în vedere că autoritățile locale trebuie să asigure cofinanțarea proiectelor de infrastructură. „Un cetățean care beneficiază de lucrările care se fac astăzi în toate localitățile din România: extinderea rețelelor de apă, de canalizare, de asfalt, trebuie să înțeleagă că și el trebuie să contribuie cu acest impozit la venitul localității, pentru a fi cofinanțate aceste lucrări, pentru că nu mai avem de unde să le finanțăm și vrem să le continuăm”, a explicat Ilie Bolojan.

Conform Mediafax, premierul a precizat că românii care își doresc „un acces mai bun” la locuințele lor, „străzi luminate sau asfaltate” și „sisteme de sănătate locale mai bune” trebuie să contribuie prin plata impozitelor locale.

Se estimează că, începând cu 1 ianuarie 2026, impozitele pe clădiri ar putea crește cu până la 80%. În acest context, Cabinetul Bolojan are pe ordinea de zi a ședinței de miercuri un nou proiect referitor la impozitele și taxele locale. Este vorba despre un proiect de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Titlului IX „Impozite și taxe locale” din Legea nr. 227/2015 – Codul fiscal. Documentul a fost publicat în transparență decizională de Ministerul Finanțelor Publice vineri, 12 decembrie, înainte ca pachetul legislativ cunoscut drept „pachetul 2” să fie declarat constituțional de Curtea Constituțională a României și să devină lege, prin publicarea în Monitorul Oficial, pe 15 decembrie, sub denumirea Legea nr. 239/2025 privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative.

„Astfel, ca urmare a faptului că proiectul a fost supus analizei Curții Constituționale în două rânduri, procesul legislativ de adoptare a fost unul complex, fapt ce a condus la temporizarea aplicării legii, și implicit a demersurilor care trebuiau întreprinse de consiliile locale/Consiliul General al Municipiului București dacă proiectul de act normativ ar fi intrat în vigoare în termenul urmărit de legiuitor”, se arată în document.