Tulcea mai bifează o victorie importantă. „Batog de sturion” a fost înregistrat oficial în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din 18 februarie 2026 ca Indicație Geografică Protejată (IGP), devenind al 16-lea produs românesc recunoscut și protejat la nivel european, potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Agriculturii.

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/358 al Comisiei, adoptat la 11 februarie 2026, consfințește recunoașterea unui produs emblematic pentru Delta Dunării și pentru județul Tulcea, singura arie geografică în care poate fi realizat acest preparat cu etichetă IGP.

Un produs legat direct de Delta Dunării

Aria geografică a „Batogului de sturion” IGP este strict delimitată la județul Tulcea, incluzând Delta Dunării și gurile de vărsare în Marea Neagră. Practic, Europa recunoaște oficial că reputația și specificul acestui produs sunt inseparabile de această zonă.

Pentru a purta eticheta IGP, cel puțin una dintre etapele de producție trebuie să aibă loc în regiune. În cazul batogului, întreg procesul – de la prelucrarea materiei prime până la afumare și maturare – este legat de tradiția și expertiza locală.

Ce este, de fapt, „Batogul de sturion”

Produsul este realizat din filé dorsal de sturion (morun, nisetru sau nisetru siberian), provenit de la exemplare de minimum 7 kilograme, cu un conținut de grăsime de cel puțin 7%. Materia primă este atent selecționată pentru a asigura textura și suculența specifice.

Procesul de fabricație include:

sărare cu sare gemă neiodată și zahăr, în proporții controlate;
zvântare, pentru obținerea consistenței optime;
afumare cu fum din lemn de esență tare, care dă culoarea auriu-brună și aroma distinctă;
maturare și ambalare.

Rezultatul este un produs cu miros fin de afumătură, gust dulce-sărat, cu o textură fragedă, dar fermă. Carnea nu are gust pregnant de pește, ci o aromă delicată, adesea comparată cu cea a cărnii de pasăre. În secțiune, produsul este ușor translucid, unsuros și compact, astfel încât poate fi feliat uniform.

Din punct de vedere fizico-chimic, conținutul de sare nu poate depăși 5%, iar azotul bazic volatil total este limitat la maximum 45 mg/100 g.

Tradiție documentată de peste un secol

Reputația produsului nu este una recentă. „Batogul de sturion” este menționat încă din 1909, în studiile lui Grigore Antipa, și apare ulterior în publicații și lucrări științifice din 1911, 1916 și 1939. În 1975 exista deja o normă internă privind semiconservele de pește batog, iar în ultimii ani produsul a fost inclus în enciclopedia „Ark of Taste” a Fundației Slow Food.

În 2022, la Festivalul Rowmania – Ivan Patzaichin FEST, preparatul a fost evidențiat ca produs de calitate al zonei, primind o diplomă acordată Asociației RO-PESCADOR din Tulcea, organizația care a depus și cererea de înregistrare la Ministerul Agriculturii.

Un produs premium, dar și sustenabil

Un element-cheie al dosarului este componenta de sustenabilitate. Din 2006, România interzice pescuitul sturionilor în habitatele naturale. „Batogul de sturion” IGP folosește exclusiv sturioni proveniți din acvacultură, crescuți în condiții controlate, fără contaminanții din mediul natural.

Astfel, produsul contribuie la protejarea speciilor sălbatice, păstrând în același timp tradiția gastronomică a Deltei.

Tulcea, deja pe harta produselor protejate

Odată cu această recunoaștere, „Batog de sturion” se alătură celor 15 produse românești deja înregistrate la nivel european, printre care „Salata cu icre de știucă de Tulcea” (IGP), un alt produs legat direct de județ.

România mai are în prezent 13 produse în evaluare la Comisia Europeană, dintre care patru pentru IGP și nouă pentru Specialitate Tradițională Garantată.