Credincioșii ortodocși intră în Săptămâna Mare pregătind duhovnicește Paștele

Credincioșii ortodocși intră, începând de luni, 14 aprilie 2025, în Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, ultima săptămână din Postul Paștelui, care se va încheia sâmbătă, 19 aprilie, înaintea marelui praznic al Învierii Domnului. Această perioadă este considerată una dintre cele mai importante din calendarul bisericesc, marcând patimile, răstignirea și îngroparea Mântuitorului Iisus Hristos. În biserici se oficiază, în fiecare seară, sfintele slujbe de Denii, iar credincioșii sunt îndemnați la rugăciune, spovedanie și post.

Însemnătate Săptămânii Patimilor

Săptămâna Mare, cunoscută și sub denumirea de Săptămâna Sfintelor Pătimiri, începe imediat după Duminica Floriilor (13 aprilie 2025) și precede Duminica Paștelui. Este o perioadă de intensă pregătire spirituală, de curățire sufletească și trupească, în care mulți aleg să țină post negru și să participe la slujbe religioase. Părintele Gabriel Cazacu a declarat: „Odată cu Săptămâna Mare, începem să intrăm în atmosfera marelui praznic, cel al Învierii Mântuitorului. Este un timp bun pentru a cere iertare tuturor celor dragi, pentru a putea întâmpina cu bucurie și mântuire în suflet marea sărbătoare” (sursa: Digi24).

Rânduieli religioase

În fiecare zi din Săptămâna Patimilor, biserica aduce în fața credincioșilor momente importante:

• Sfânta și Marea Luni – pomenirea lui Iosif cel preafrumos și a smochinului blestemat de Hristos pentru nerodire.
• Sfânta și Marea Marți – este citită Pilda celor zece fecioare, aceasta îndemnând la priveghere și pregătire sufletească.
• Sfânta și Marea Miercuri – se face pomenirea femeii păcătoase care L-a uns pe Domnul cu mir.
• Sfânta și Marea Joi – ziua în care sunt comemorate patru evenimente majore: spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină, rugăciunea arhierească și trădarea Domnului de către Iuda.
• Sfânta și Marea Vineri – ziua Patimilor Domnului, când biserica rememorează Răstignirea și Moartea pe Cruce a lui Iisus.
• Sfânta și Marea Sâmbătă – se face pomenirea Îngropării Mântuitorului și pogorârii Sale la iad, așteptând Învierea.

Obiceiuri și tradiții

În Săptămâna Mare se manifestă diverse obiceiuri populare și pregătiri gospodărești:

• Lunea Mare – gospodinele încep curățenia generală, se spală hainele și se aranjează casele.
• Marțea Mare – zi dedicată treburilor casnice, cunoscută și ca „Marțea Seacă”.
• Miercurea Mare – ultima zi în care se mai spală haine, încheind curățenia în gospodării.
• Joia Mare – se vopsesc ouăle de Paște, se coc cozonaci și pască. În această zi se participă la Denia celor 12 Evanghelii; după această zi, nu se mai spală haine și nu se mai fac treburi grele.
• Vinerea Mare – mulți credincioși țin post negru, respectând jertfa lui Hristos. Nu se spală, nu se coase și nu se face curățenie.
• Sâmbăta Mare – ziua finalizării pregătirilor pentru Paște, în care se pregătesc bucatele și se așteaptă slujba de Înviere din noaptea următoare.

Săptămâna Mare este, așadar, o perioadă de intensă religiozitate, corelată cu tradiții bogate și rânduieli străvechi care îmbogățesc spiritualitatea ortodoxă.