Tulcenii care încă mai depind de sistemul centralizat de încălzire se pregătesc, fără voia lor, de o iarnă a deciziilor mari. Din toamnă, soba comună a orașului – Energoterm – va fi stinsă pentru totdeauna. Ca într-un final de film vechi, sistemul care a adus căldură în apartamentele din Tulcea timp de decenii iese din scenă. Costisitor, ineficient și depășit, Energoterm nu va mai face parte din viața tulcenilor, iar în locul lui, fiecare familie va trebui să-și găsească propriul drum spre confortul termic.
În fața unei astfel de alegeri, mulți tulceni privesc cu îngrijorare spre viitor: „Și acum ce facem?” Ei bine, experții consultați de Ora de Tulcea s-au pus pe treabă și au realizat o analiză serioasă (dar ușor de înțeles) pentru a vă arăta ce opțiuni aveți dacă locuiți într-un apartament cu două camere, la etajul doi, într-un bloc reabilitat termic, și aveți norocul să aveți gazul tras până pe casa scării. Desigur, analiza e o premiză standard. Fiecare dintre dvs va adăuga sau va scădea din costuri, în funcție de situația de fapt.
Hai să vedem împreună ce înseamnă, în bani și confort, să te încălzești singur în Tulcea, începând din această iarnă. Vom compara două scenarii: centrala termică pe gaz versus încălzirea electrică cu panouri radiante și convectoare. Dar haideți să le luăm pe rând
Căldura clasică: centrala pe gaz
Imaginează-ți o centrală termică modernă, montată pe peretele bucătăriei tale, care îți dă nu doar căldură plăcută în calorifere, ci și apă caldă oricând vrei să faci un duș fierbinte. Autonomie totală. E ca și cum ai avea propria ta mini-centrală în apartament – și chiar ai!
Dar cum arată drumul până acolo? Nu e unul tocmai ieftin. Pentru o centrală în condensare, performantă și silențioasă, prețurile încep de pe la 3.500 de lei și pot urca spre 5.000, în funcție de cât de pretențios ești la brand (Viessmann, Vaillant, Ariston – toate cu renume). Apoi vin caloriferele – elegante, albe, eficiente. Ai nevoie de 3 sau 4, în funcție de cum e compartimentat apartamentul. Cost: cam 2.000 – 2.500 lei pentru tot setul.
Țevile care leagă tot sistemul sunt ca vasele de sânge ale unei ființe vii. Fie că alegi PPR sau multistrat, mai calculează 500 – 1.000 de lei pentru țevi, coturi, robineți și restul fitingurilor. Și nu uita de kitul de instalare: supape, filtre, racorduri – cam 300 – 500 lei.
Montajul? Aici trebuie să apelezi la meseriași autorizați. Lucrarea completă, cu tot cu punerea în funcțiune, te poate costa 1.500 – 2.500 lei. Și, cum gazul nu ajunge singur la centrală, mai adaugă 1.000 – 2.000 lei pentru racordarea efectivă la coloana de gaz și toate aprobările de rigoare.
În total, te poți aștepta la o investiție de 8.000 – 10.000 lei. Însă, dacă ești norocos și ai deja calorifere bune, costurile pot coborî la 4.000 – 5.000 lei.
Pe timp de iarnă, consumul e decent: 60 – 80 m³ de gaz pe lună, adică în jur de 150 – 250 lei pe factură. Nu sună rău, mai ales când știi că temperatura o controlezi chiar tu, din termostat.
Am vorbit cu doamna Nicoleta, locatară într-un bloc de pe strada Isaccei. „Am pus centrala acum doi ani. Mi-a fost teamă la început – birocrație, muncitori, găuri prin pereți. Dar acum, sincer, n-aș mai da înapoi. Factura nu sare de 200 lei iarna, și fac baie când vreau, cât vreau.”
Desigur, nu e totul roz. Centrala trebuie verificată periodic, filtrul de magnetită curățat, și, din când în când, un service. Dar costurile acestor întrețineri sunt mici – câteva sute de lei pe an.
Încălzirea cu priză: panouri radiante și convectoare
Dacă ideea de a te apuca de lucrări prin casă te face să-ți iei câmpii, varianta electrică poate părea salvarea. Fără proiecte, fără avize, fără muncitori care să-ți foreze pereții. Doar cumperi, montezi și pornești.
Panourile radiante sunt elegante, plate și pot fi montate pe perete sau tavan. Încălzesc prin radiație infraroșie, adică exact ca soarele într-o zi de primăvară. Două astfel de panouri – unul pentru living, unul pentru dormitor – costă cam 2.000 – 2.500 lei. Adaugi și 1-2 convectoare pentru baie și, eventual, bucătărie: 500 lei.
Toată distracția se ridică la 2.500 – 3.500 lei, poate 4.000 dacă alegi modele premium. Simplu, rapid, fără bătaie de cap. Dar… aici vine nota de plată lunară.
Încălzirea electrică consumă mult. Pentru confort termic complet în 60 mp, ai nevoie de 400 – 500 kWh lunar, ceea ce înseamnă o factură de 500 – 600 lei. Dacă alegi să încălzești doar parțial locuința sau să setezi termostatul la 18°C, poți scădea ceva din consum. Dar confortul va fi și el mai mic.
Rareș, un tânăr care lucrează de acasă, ne-a spus: „Mi-am pus două panouri radiante. Îmi țin doar camera caldă. E destul pentru mine. Dacă am musafiri, pornesc și convectorul din sufragerie. Factura sare uneori de 500 lei, dar n-am avut bani de centrală.”
Tabel comparativ
| Indicator | Încălzire pe gaz | Încălzire electrică |
| Investiție inițială | 8.000 – 10.000 lei | 2.500 – 3.500 lei |
| Cost lunar (noiembrie – martie) | 150 – 250 lei | 500 – 600 lei |
| Durată de viață | 10 – 15 ani (centrală) | 5 – 10 ani |
| Întreținere | Revizie la 2 ani | Minimă |
| Necesită avize/proiect | Da | Nu |
Ce urmează? Ajutoare și speranțe pentru familiile cu venituri mici
Primarul Ilie Ștefan a anunțat că până la sfârșitul lunii iunie se va lua o decizie oficială privind cuantumul ajutoarelor și criteriile de eligibilitate pentru familiile vulnerabile care vor rămâne fără căldură centralizată. Până la acel moment, putem arunca o privire comparativă asupra modului în care alte orașe din România au gestionat tranziția către sisteme individuale.
Exemple din țară:
- Năvodari: În 2022, autoritățile locale au oferit 4.000 de lei per familie pentru achiziționarea unei centrale termice individuale, în contextul în care sistemul centralizat devenise nesustenabil.
- Galați: Locuitorii care se debranșau de la rețeaua publică puteau solicita un sprijin financiar de 3.000 de lei pentru montarea unei centrale proprii.
- Brașov: În trecut, municipiul a oferit subvenții între 2.500 și 3.500 de lei, în funcție de complexitatea lucrărilor și veniturile beneficiarilor.
Având aceste cifre în vedere, este rezonabil să estimăm că la Tulcea, în funcție de bugetul local și de prioritățile stabilite, s-ar putea adopta un model similar – cu ajutoare între 3.000 și 4.000 de lei pentru familiile cu venituri mici, care dovedesc că se află în imposibilitatea de a-și permite investiția inițială într-un sistem propriu.
Rămâne ca autoritățile să detalieze condițiile: se va acorda ajutor pentru centrale pe gaz? Sau și pentru sisteme electrice? Va exista o diferențiere între chiriași și proprietari? Sunt întrebări la care răspunsurile ar trebui să vină în săptămânile următoare.
Cert este că, dacă se respectă promisiunea anunțată public, până la sfârșitul lunii iunie, tulcenii ar trebui să știe cu ce sume vor fi ajutați și ce documente trebuie să pregătească. Până atunci, planurile se fac cu pixul în mână și calculatorul pe genunchi – dar cu speranța că nu vor rămâne singuri în această tranziție.
În concluzie, deși închiderea Energoterm reprezintă o provocare majoră, orașul are ocazia de a face tranziția către un sistem mai eficient, mai modern și – cu sprijinul corect – mai echitabil.
Tabel comparativ
| Indicator | Încălzire pe gaz | Încălzire electrică |
| Investiție inițială | 8.000 – 10.000 lei | 2.500 – 3.500 lei |
| Cost lunar (noiembrie – martie) | 150 – 250 lei | 500 – 600 lei |
| Durată de viață | 10 – 15 ani (centrală) | 5 – 10 ani |
| Întreținere | Revizie la 2 ani | Minimă |
| Necesită avize/proiect | Da | Nu |

Dacă dintr o țară întreagă, doar câteva orașe au renuntat la sistemul centralizat, cum sa asimilez datele d voastră din tabele?? Nu sunt și alte soluții… modernizarea sistemului centralizat , sau exista o mare incompetenta și lipsa de respect față de oamenii puși într-o mare dificultate, acum la jumătatea anului în curs. Explicații….. întotdeauna doar pentru a scăpa autoritățile de efectul problemei, nu pentru a găsi cauză problemei.