Scumpirile alimentelor de bază sunt inevitabile din cauza costurilor cu energia și transportul

Prețurile alimentelor de bază, cum ar fi pâinea, produsele de panificație, lactatele și mezelurile, ar putea înregistra creșteri de până la 8-10% până la sfârșitul anului 2026 din cauza costurilor în continuă creștere la energie și transport. Informația a fost furnizată pe 20 martie 2026 de Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii din România (ANCMMR), într-o dezbatere organizată de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării.

Produsele

Feliciu Paraschiv a explicat că cele mai mari scumpiri se vor regăsi în produsele cu un consum energetic crescut. „Pâinea și produsele de panificație au costuri energetice mari, deoarece sunt coapte pe cuptoare electrice sau pe gaz, sunt transportate și au volum mare și preț mic, ceea ce face ca factorul transport pe unitate să fie ridicat”, a precizat Paraschiv, citat de HotNews.ro.

Pâinea și produsele de panificație ar putea avea o creștere de preț de aproximativ 8% până la finalul anului. O scumpire similară este anticipată atât în industria lactatelor, cât și în sectorul mezelurilor, unde prețurile ar putea să crească cu 10%.

Paraschiv a subliniat că, în anii anteriori, problemele majore erau legate de lanțurile de aprovizionare și costurile logistice, însă acum energia a devenit principalul factor de presiune asupra prețurilor. „Produsele se vor scumpi diferit, în funcție de componenta energetică pe care o au”, a adăugat acesta.

Exporturile

Vicepreședintele ANCMMR a menționat o evoluție pozitivă: în 2025, exporturile de carne de pasăre din România au crescut cu 50% în volum și cu 77% în valoare. „E o creștere fabuloasă. Noi, ca țară, am putea să devenim un pol de aprovizionare a Europei cu carne de pasăre, așa cum e Polonia pentru mere, dacă vom ști să gestionăm situația”, a declarat Paraschiv.

Scenariile

Scumpirile la alimente nu sunt determinate doar de inflația ridicată, ci și de creșterea cotațiilor la petrol, care induce majorarea prețurilor la combustibili și, implicit, la transport și producția agricolă. Laurian Lungu, co-fondator al think tankului Consilium Policy Advisors Group (CPAG), a prezentat patru scenarii pe care Guvernul le consideră pentru a gestiona impactul pe care îl are petrolul scump:

• Statul nu intervine;
• Statul acordă sprijin selectiv;
• Reducerea accizelor la combustibili;
• Introducerea unui plafon temporar al prețurilor la combustibili.

Lungu a explicat că cea mai eficientă soluție ar fi un mecanism temporar de plafonare a prețurilor la combustibili, împărțind costul șocului între stat, companii și consumatori. „La ora actuală, practic, acest cost este absorbit aproape în totalitate de către consumatori,” a afirmat el. Conform calculelor sale, dacă prețul petrolului ar ajunge la 100 de dolari pe baril și șocul ar dura un an, costul pentru stat ar fi echivalent cu 0,2% din PIB. Avantajul ar fi protejarea veniturilor la buget și limitarea șocului inflaționist.

Discuția s-a desfășurat în contextul în care prețurile la raft continuă să crească, iar consumatorii resimt presiunea tot mai mare asupra bugetelor familiale.