Haos în Delta Dunării: pierderi uriașe de fonduri, acuzații penale și reorganizări arbitrare la ARBDD

Un control inopinat are loc zilele acestea la Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), instituție zguduită de acuzații grave aduse conducerii sale. Sursele noastre spun că inspecția ar fi declanșată din cauza Planului de Management întârziat și a proiectelor europene blocate.

O scrisoare semnată de mai mulți angajați, consultată de redacția noastră, dezvăluie o serie de nereguli care, dacă se confirmă, pun sub semnul întrebării viitorul instituției. Documentul a fost adresat actualului ministru al Mediului, Diana-Anda Buzoianu, dar și predecesorului acesteia, Mircea Feket, fără ca până acum să fi existat o reacție. Cel care urmărește îndeaproape ancheta este consilierul ministrului, Atena Groza.

Plângerea descrie un tablou alarmant: pierderi masive de fonduri europene, blocarea unor proiecte vitale pentru protejarea Deltei, reorganizări făcute după criterii netransparente, acuzații de hărțuire și abuz, dar și dosare penale în lucru la DNA. În aceste condiții, ARBDD, instituție chemată să apere una dintre cele mai prețioase zone naturale din Europa, riscă să își piardă atât credibilitatea, cât și capacitatea de a funcționa.

Peste 170 de milioane de lei pierduți prin proiecte ratate

Sesizarea acuză că instituția ar fi ratat finanțări europene în valoare de 145.114.932 lei, prin respingerea a trei proiecte strategice ce vizau reconstrucția ecologică a habitatelor acvatice.

Lista zonelor unde trebuia să se intervină este impresionantă: complexurile lacustre Șontea-Furtuna, Matița-Merhei, Dunavăț-Dranov, Razim-Sinoie, Sinoie-Istria-Nuntași, Lacul Murighiol, Gorgova-Uzlina și Roșu-Puiu. Toate aceste ecosisteme suferă deja de degradări accentuate și ar fi trebuit restaurate cu bani europeni.

În plus, s-ar fi blocat și proiectul „Platforma Digitală ARBDD”, de 28,4 milioane lei, finanțat 100% prin POCIDIF. Documentul arată că digitalizarea ar fi fost vitală pentru transparență și prevenirea corupției.

Pe lângă acestea, două proiecte PNRR privind decolmatarea lacurilor și infrastructura turistică adaptată mediului au rămas în aer, la fel ca un proiect de eficientizare energetică a sediului ARBDD și unul pentru semnalizarea și monitorizarea habitatelor.

Autorii scrisorii susțin că aceste eșecuri au fost generate de intervențiile directe ale guvernatorului în echipele de implementare: ar fi scos specialiști cu experiență și ar fi introdus persoane fără pregătire, ceea ce a dus la întârzieri și respingeri.

Planul de Management al Deltei – finalizat, dar ținut la sertar

Un alt punct nevralgic: Planul de Management al Rezervației Biosferei Delta Dunării, documentul strategic care trebuie să ghideze toate deciziile de conservare.

Planul a fost elaborat în 2022–2023 de un consorțiu de instituții prestigioase – INCDDD Tulcea, GeoEcoMar, INCDM „Grigore Antipa” și Universitatea „Dunărea de Jos” Galați. A parcurs toate etapele legale: avizul Consiliului Științific, consultări publice în 10 localități din Deltă și avize de mediu.

În decembrie 2023, ARBDD a trimis la Minister propunerea de Hotărâre de Guvern pentru aprobare. Însă guvernatorul ar fi blocat promovarea documentului, deși lipsa adoptării lui riscă să aducă o consecință dramatică: returnarea fondurilor europene cheltuite pentru elaborare și imposibilitatea de a accesa finanțări viitoare.

Reorganizări arbitrare, acuzații de discriminare și abuzuri pe resurse umane

Sesizarea acuză că reorganizarea ARBDD, oficializată prin H.G. nr. 679/2024, a fost făcută „discreționar, fără consultări și fără respectarea legii”.

Direcții esențiale au fost desființate (Management Ecologic și Patrimoniu), iar atribuțiile concentrate într-o singură structură supradimensionată, cu 71 de posturi. Aici a fost creat postul de director, ocupat de o persoană fără competențe de mediu, ci doar cu studii sociale și piscicole.

Inspectorii de teren au fost încărcați cu sarcini incompatibile: control, monitorizare și educație ecologică în același timp. „Această suprapunere încalcă principiile de specializare și afectează imparțialitatea controlului”, se arată în scrisoare.

Mai mult, reorganizarea din 2025 ar fi avut și o tentă discriminatorie: două inspectoare din Corpul de Control au fost înlocuite cu bărbați, în timp ce ele au fost redistribuite în alte servicii, pe cheltuiala proprie.

Cazuri punctuale ilustrează haosul: un inspector a fost mutat la Murighiol, apoi readus la Tulcea, apoi din nou redistribuit, fără criterii obiective. Alții fac naveta zilnic pe banii lor, deși legea prevede compensații.

Acțiuni discreționare, suspiciuni de fals și utilizare abuzivă a resurselor

Documentul descrie un „management autoritar”, cu decizii abuzive precum:

• relocarea nelegală a unei stații de monitorizare a sturionilor, finanțată cu 14 milioane lei, pentru a crea aparența de activitate;
• utilizarea unui autoturism cumpărat din fonduri europene în interes personal, cu foi de parcurs completate retroactiv;
• decontarea fictivă a cazărilor, inclusiv când guvernatorul s-ar fi aflat în alt oraș decât cel raportat;
• blocarea circuitului documentelor și obligarea angajaților să justifice fiecare act prin formula „prezentat la mapa guvernatorului”.

DNA, acuzații penale și scandalul braconajului

Poate cel mai grav: există deja un dosar DNA, nr. 79/2/P/2024, pentru abuz în serviciu, fals, delapidare, luare de mită, trafic de influență și prejudicierea fondurilor europene.

În plus, Asociația Golovița l-a reclamat în aprilie 2025 pentru abuz în serviciu. Alte acuzații: fraudarea concursurilor publice, auto-numiri ilegale, modificarea criteriilor pentru ocuparea funcțiilor.

Un capitol aparte îl reprezintă braconajul. Angajații acuză că guvernatorul ar fi interzis controalele de noapte și limitat combustibilul pentru inspecții, facilitând astfel pescuitul ilegal. Mai mult, ar fi declarat public că pescarii au depășit dublu cota de știucă – de la 60.000 la 130.000 kg – fără să ia vreo măsură.

Delta administrată la întâmplare: redevențe pierdute și taxe noi pentru turiști

Documentul vorbește despre restanțe de peste 1 milion lei din redevențe pentru exploatarea stufului, pierderi nerecuperate de instituție.

În același timp, a fost introdus un permis de înnoptare pentru turiști, de 50 lei/noapte, pe site-ul ARBDD – act care, potrivit angajaților, nu are bază legală.

Gestionarea resurselor tradiționale (pescuit, stuf, pășunat) este descrisă ca fiind „ineficientă și arbitrară”, iar comunitățile locale ar fi tot mai nemulțumite.

Apel pentru salvarea instituției

Sesizarea se încheie cu un apel către Minister: adoptarea urgentă a Planului de Management, digitalizarea serviciilor, relansarea proiectelor europene, implicarea comunităților și reconstruirea capacității administrative a ARBDD.

„De la numirea domnului Bogdan Bulete, instituția este aproape blocată funcțional, iar angajații trăiesc sub presiune și hărțuire”, scriu autorii.

În lipsa unor măsuri ferme, avertizează aceștia, Delta Dunării riscă să fie nu doar un paradis natural în declin, ci și victima unui management care transformă conservarea într-o sursă de tensiune și scandaluri.