La un an de la primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, România continuă să analizeze un moment care a rămas în centrul dezbaterilor politice: scrutinul care a dat peste cap calculele partidelor, a ridicat semne de întrebare privind influența externă și s-a încheiat cu o decizie fără precedent: anularea întregului proces electoral de către Curtea Constituțională.
Turul întâi al prezidențialelor din 2024, desfășurat în condiții de participare ridicată, peste pragul de 52%, a produs o schimbare majoră în dinamica scenei politice. Candidatul independent Călin Georgescu a obținut un rezultat neașteptat, urmat îndeaproape de Elena Lasconi, reprezentanta USR. Favoriții tradiționali, Marcel Ciolacu (PSD) și Nicolae Ciucă (PNL) au obținut scoruri sub așteptări, Ciolacu ratând la limită intrarea în turul al doilea.
Conform Mediafax, surpriza votului a fost interpretată ca un avertisment al electoratului nemulțumit de partidele consacrate, dar și ca un semn al schimbării preferințelor între votanții din țară și cei din diaspora, unde opțiunile pentru candidații neafiliați partidelor mari au fost mult mai pronunțate.
Decizia
La câteva zile după afișarea rezultatelor, în spațiul public au apărut informații despre o campanie masivă de manipulare online, coordonată din exterior. Președintele Klaus Iohannis a desecretizat documente ale serviciilor de informații, care indicau operațiuni digitale desfășurate prin TikTok și Telegram, menite să favorizeze ascensiunea lui Călin Georgescu.
Investigații jurnalistice și rapoarte ulterioare au vorbit despre o rețea de micro-influenceri plătiți, care ar fi amplificat mesaje cu caracter propagandistic, asemănătoare celor folosite anterior de Rusia în regiune.
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anunțat anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, reținând că unul dintre candidați beneficiase de o expunere online nelegală și disproporționată, cu impact direct asupra rezultatului final. Hotărârea a fost calificată de presa internațională drept o premieră în UE.
Reacțiile nu au întârziat: atât Georgescu, cât și Lasconi au denunțat decizia CCR ca fiind o ingerință politică mascată, acuzând o „intervenție abuzivă” care ar pune în pericol legitimitatea democratică.
După invalidarea scrutinului, autoritățile au fost nevoite să reia întreg procesul electoral: înscrierea candidaților, verificarea listelor și campania propriu-zisă. Noul calendar a fost stabilit pentru 4 mai (turul I) și 18 mai 2025 (turul II).
Pe 18 mai, Nicușor Dan a câștigat confruntarea decisivă, fiind învestit pe 26 mai 2025 ca al cincilea președinte al României de după 1989. Pentru analiștii internaționali, rezultatul a reprezentat revenirea României pe o traiectorie clar pro-europeană, după aproape un an de dispută privind ingerințele externe.
La un an de la momentul zero al crizei electorale, urmele tulburărilor politice sunt încă vizibile. Încrederea în instituții s-a erodat, iar societatea rămâne divizată între cei care consideră anularea scrutinului o măsură necesară pentru protejarea democrației și cei care o văd ca pe o depășire periculoasă a atribuțiilor CCR.
Rapoartele serviciilor românești și analizele MAI privind campaniile de manipulare digitală au reaprins discuțiile despre reglementarea strictă a platformelor sociale, transparența reclamelor politice și responsabilitatea creatorilor de conținut în perioada electorală.
În toamna anului 2025, președintele Nicușor Dan a prezentat la nivel european „dosarul anulării alegerilor”, subliniind concluziile procurorilor privind implicarea rusă în scrutinul din 2024 și promițând consolidarea mecanismelor de protecție împotriva atacurilor informaționale.
La un an de la momentul care a schimbat traiectoria politică a României, dezbaterea rămâne deschisă, iar impactul asupra sistemului democratic încă se resimte.