La marginea Tulcei, Satul Pescăresc Tradițional se pregătește să-și schimbe destinul. Din decor cuminte de muzeu în paragină, ar putea deveni, în următorii zece ani, un atelier viu în care lemnul prinde formă, iar o barcă se naște sub ochii turiștilor.

În spatele acestei transformări stă un nume care, pentru cunoscători, spune deja o poveste: Asociația „Nod în Papură”. Iar în spatele asociației, un om – Alex Onofrei, considerat astăzi singurul marangoz activ din Tulcea, originar din comuna Sarichioi.

Din vizitator, ucenic

Dacă proiectul de parteneriat cu Primăria va fi aprobat în ședința Consiliului Local de mâine, spațiile destinate atelierelor meșteșugărești din Satul Pescăresc vor fi puse la dispoziția asociației pentru o perioadă de zece ani. Nu pentru expoziții prăfuite, ci pentru lucru adevărat: rindele, dălți, scânduri curbate cu răbdare și miros de lemn crud.

Planul este simplu și curajos: oricine va trece pragul satului – copil, turist, localnic curios – va putea vedea cum se construiește o lotcă tradițională. Nu din plastic, nu din fibră, ci din lemn ales și potrivit cu știință.

În loc de panouri explicative, vizitatorul va avea în față un meșter care lucrează. În loc de „nu atingeți”, va exista „vrei să încerci?”.

Cine sunt „Nod în Papură”

Asociația „Nod în Papură” nu este un ONG apărut pe hârtie. Este un nucleu de tineri tulceni (Alex Onofrei- președinte fondator, Vlad Blejan- vicepresedinte fondator și Iulian Sidorencu- director vizual ) care, în ultimii ani, au readus în atenție cultura Deltei prin proiecte vii: regate de lotci cu vele, ateliere, evenimente culturale care au scos tradiția din manual și au pus-o pe apă.

Regatta „Nod în Papură”, organizată pe lacul Razim, a adunat bărci tradiționale și oameni care încă mai cred că vântul poate fi motor suficient. Pentru ei, lotca nu este doar un obiect. Este identitate.

Marangozeria are chip: Alex Onofrei

În mijlocul acestui demers se află Alex Onofrei. Tânăr, dar cu mâini care știu lemnul, Alex a învățat meseria de la ultimii meșteri ai Deltei. A stat în atelier, a privit, a ascultat și a „furat” meserie așa cum se face în lumea adevărată a meșteșugurilor.

Astăzi este unul dintre puținii – dacă nu singurul – marangoz activ din Tulcea. Vine din Sarichioi, localitate cu tradiție pescărească, unde barca nu e decor, ci necesitate.

Pentru el, o lotcă nu este doar o construcție tehnică. Este echilibru, este linia dintre apă și om. Este tăcerea dimineților în Deltă, prinsă în coastele unei bărci.

Iar acum vrea să ducă această știință mai departe.

Pariul pe 10 ani

Durata parteneriatului – un deceniu – arată că nu vorbim despre un eveniment sezonier. Miza este formarea unei generații care să știe ce înseamnă să construiești ceva cu mâinile tale.

Dacă proiectul va prinde viață, Satul Pescăresc ar putea deveni primul loc din Tulcea unde tradiția nu este doar expusă, ci practicată zilnic. Unde copiii învață ce înseamnă răbdarea. Unde turiștii pleacă nu doar cu fotografii, ci cu povestea unei bărci la care au pus și ei mâna.

Mai mult decât turism

Pentru oraș, este o mișcare strategică. Tulcea caută de ani buni să-și consolideze identitatea de poartă a Deltei. Dar identitatea nu se face doar cu slogane și festivaluri. Se face cu oameni care știu o meserie și o dau mai departe.

Dacă „Nod în Papură” reușește să transforme atelierul într-un spațiu viu, cu activitate constantă, cu ucenici și comunitate, Satul Pescăresc va deveni altceva: un loc unde tradiția nu este conservată în vitrină, ci ținută în viață.

Iar la marginea Tulcei, printre casele cu acoperiș de stuf, s-ar putea auzi din nou sunetul care a construit Delta: lemn lovind lemn, începutul unei bărci și, poate, începutul unei noi povești pentru oraș.