Când doi consilieri locali descoperă un document pe internet, iar Primăria răspunde cu legea în mână, rezultatul nu poate fi decât un mic spectacol administrativ marca Tulcea: suspiciuni multe, ton grav și, la final, o lecție de administrație publică predată fără pauză.
Consilierii locali Cârlan Gabriel și Zoica Sădică au cerut explicații „urgente” despre un document apărut „în mediul online”, intitulat „Eșalonare la plată cu acordul părților”, document care viza plata subvenției pentru energia termică furnizată populației de către Energoterm. Mai precis, cei doi au vrut să afle cine, cum, de ce și cu ce drept a permis plata în tranșe a subvenției și dacă nu cumva cineva a încălcat legea, eventual cu caloriferul sub braț.
În solicitarea lor, tonul este alarmist: se invocă „intrarea în insolvență” a Energoterm și „aproximativ 20.000 de cetățeni ai municipiului Tulcea afectați direct”. Urmează o avalanșă de întrebări – dacă documentul este real, cine l-a inițiat, de ce nu a fost adus în Consiliul Local și cine răspunde pentru această presupusă abatere. Totul, firește, în regim de maximă urgență, pentru că administrația, se pare, trebuie să funcționeze după ritmul rețelelor sociale.
Suspiciuni mari și cifre rotunjite din condei
Răspunsul Primăriei Tulcea vine calm, tehnic și, pe alocuri, cu răbdarea celui care explică lucruri evidente. Primarul Ștefan Ilie confirmă clar: documentul există, este real, este înregistrat și semnat legal. Convenția de eșalonare viza diferența de subvenție aferentă sezonului 2025, în valoare de 7.003.520,22 lei, sumă care nu a putut fi achitată integral dintr-un motiv deloc spectaculos: lipsa temporară a lichidităților bugetare.
Prima teză care cade este cea legată de insolvență. Eșalonarea nu a împins Energoterm spre colaps, ci a fost o măsură de gestionare a unei situații financiare dificile. „Eșalonarea la plată negociată cu operatorul Energoterm nu a dus la intrarea acestuia în insolvență”, precizează răspunsul oficial, demontând una dintre piesele centrale ale scenariului prezentat de consilieri.
Cât despre cei „20.000 de cetățeni afectați”, Primăria face un gest aproape revoluționar pentru dezbaterea publică locală: verifică cifrele. Numărul real al beneficiarilor serviciului de termoficare era de 14.000–14.500 de persoane, în funcție de sezon. Diferența până la 20.000 rămâne, probabil, la capitolul „aproximări politice”.
Cine are competențe și cine doar suspiciuni
Un alt punct sensibil îl reprezintă competențele. Consilierii par convinși că doar Consiliul Local putea aproba o astfel de eșalonare. Răspunsul Primăriei este tranșant: nu. Negocierea și eșalonarea obligațiilor de plată intră în atribuțiile primarului, în calitate de ordonator principal de credite, în limitele bugetului aprobat.
„Consiliul Local nu are niciun fel de competență privind negocierea și amânarea la plată a unor sume restante”, se arată în răspuns. Tradus pe înțelesul tuturor: s-a cerut vot acolo unde legea nu cere vot și s-a reclamat o lipsă care nu exista.
Și semnăturile directorului economic și ale consilierului juridic sunt explicate simplu: au semnat pentru că asta prevede fișa postului, nu pentru că ar fi pus la cale vreo manevră ocultă. Iar mult invocata „viză juridică” apare exact unde trebuie – pe semnătură, nu pe teorii.
Panică online și specialiști universali
Primăria nu evită nici sursa agitației: „creatorii de conținut digital” care au transformat informații neverificate în certitudini alarmiste. Afirmațiile respective nu au „nicio legătură cu realitatea administrativă”, oricât de bine ar prinde la distribuiri.
Tot aici sunt explicate și adevăratele cauze ale desființării sistemului de termoficare: subvenții insuficiente, pierderi uriașe în rețea (30–40%), scăderea constantă a numărului de abonați și imposibilitatea susținerii financiare a serviciului. Motive banale, dar greu de folosit într-un scandal politic.
Peste toată această poveste planează, constant, vocea duetului Nicolae Mircea – Jean Toma, eternii comentatori ai administrației locale, care își dau cu părerea despre chestiuni mult prea complicate pentru nivelul lor de pregătire, intervenind cu perseverența binecunoscută, ca o curcă-n lemne, ori de câte ori apare un subiect cu cifre și articole de lege.
