Consiliul Local Tulcea este chemat să aprobe la ședința din 29 aprilie un proiect de aproape 700 de milioane de lei pentru modernizarea sistemului centralizat de termoficare. Un proiect care, deși respectă procedurile administrative, rămâne fără viitor real: închiderea Energoterm este deja o decizie luată de executivul Primăriei.
De ce a fost atunci nevoie de acest DALI? Potrivit administratorului public Nicolae Bibu, documentația a fost necesară pentru a demonstra oficial ineficiența economică a modernizării și pentru a justifica decizia de desființare. “Trebuia să avem argumente solide și o imagine clară a costurilor. Chiar dacă aveam banii, impactul asupra prețului gigacaloriei era minor”, a explicat Bibu.
Radiografia unui colaps economic
Radiografia economică a Energoterm arată un tablou dramatic: costul de producție al unei gigacalorii este mult mai mare decât alternativele moderne, din cauza pierderilor masive din rețea și a numărului mic de consumatori activi. Din aproximativ 7.000 de abonați teoretici, doar 6.000 sunt conectați real, iar dintre aceștia -aproximativ 1000- plătesc doar pentru că le tranzitează conductele apartamentele, fără a primi agent termic.
Investiția de aproape 700 de milioane de lei ar fi însemnat o povară fiscală absurdă raportată la cei 3.000 de consumatori activi reali. Chiar și cu această investiție, reducerea estimată a prețului gigacaloriei ar fi fost de maximum 15%, iar după 2028, când subvențiile pentru termoficare dispar, populația ar fi fost expusă integral la costurile uriașe.
Pașii spre oprirea cazanelor Energoterm sunt deja conturați: până în decembrie 2025, sistemul va fi istorie. Primăria Tulcea lucrează la soluții punctuale pentru consumatorii vulnerabili, precum acordarea de ajutoare financiare pentru instalarea de centrale individuale, însă doar în cazurile social justificate.
În realitate, nu lipsa fondurilor a condamnat Energoterm, ci ineficiența profundă și ireversibilă a sistemului, după cum relevă și analizele publicate de Ora de Tulcea. Infrastructura uzată, pierderile uriașe și incapacitatea de adaptare la noile condiții energetice au pecetluit sfârșitul.
Tulcea nu este o excepție: prăbușirea sistemelor centralizate de termoficare este un fenomen național. Însă, în cazul Energoterm, dimensiunea risipei și a iluziilor administrative face ca această închidere să fie nu doar inevitabilă, ci și un avertisment dur despre prețul real al amânărilor și al deciziilor luate prea târziu.
