Biserica Ortodoxă sărbătorește pe 29 iunie Sfinții Apostoli Petru și Pavel, personalități esențiale în creștinismul timpuriu, considerati vestitori ai Evangheliei și întemeietori ai Bisericii. Această sărbătoare nu doar comemorează jertfa lor, ci și aduce un omagiu diversității și unității în predicarea Evangheliei, Petru fiind orientat spre evrei, iar Pavel spre păgâni. Acest praznic marchează sfârșitul Postului Sfinților Apostoli.
Praznicul nu este doar un moment de amintire a martiriului lor, ci o celebrare a importanței contribuției fiecăruia la formarea Bisericii universale, conform Digi24.
Cine au fost Sfinții Apostoli Petru și Pavel
Sfântul Apostol Petru, originar din Betsaida, a fost frate cu Sfântul Andrei și a fost unul dintre cei mai apropiați ucenici ai lui Iisus Hristos. A fost numit „Petru”, ceea ce în greacă înseamnă „piatră”, simbolizând rolul său de fundament al credinței. Petru a fost martor la momente importante din viața lui Hristos și a obținut responsabilitatea de conducător al apostolilor după Înălțare. Conform tradiției, el a fost crucificat la Roma, fiind umilit prin solicitarea de a fi răstignit cu capul în jos, demonstrând smerenie față de Hristos.
Sfântul Pavel, cunoscut inițial ca Saul, s-a născut într-o familie evreiască din Tarsul Ciliciei. După o experiență de convertire dramatică, a devenit un misionar fervent al creștinismului, întorcându-se să-și propovăduiască credința printre păgâni, având la activ 14 epistole canonice. Pavel a fost martirizat, decapitat la Roma, ceea ce subliniază importanța sa în istoria Bisericii. În iconografie, Petru este reprezentat bătrân cu barbă rotundă, iar Pavel pleșuv cu barbă cenușie.
Sărbătoarea din 29 iunie: Semnificații, obiceiuri și tradiții
Sărbătoarea din 29 iunie marchează și sfârșitul Postului Sfinților Apostoli, un post care începe după Duminica Tuturor Sfinților și se încheie pe 28 iunie. Varietatea duratei acestui post face ca acesta să fie denumit și „Postul de vară”, începând în plin sezon estival.
În această zi, comunitățile religioase oficializează slujbe speciale, spovedanii și liturghii arhierești, iar mulți credincioși participă la pelerinaje. În tradiția populară, se fac pomeni pentru cei adormiți, iar colacii, merele, mierea și fructele sunt oferite de pomană. Alimentele sfințite în biserică sunt împărțite între cei nevoiași și familiile credincioșilor.
În regiunile montane, ciobanii îl venerau pe Sânpetru ca protector al turmelor, organizând slujbe pentru ploaie și sănătatea animalelor. Tradiția spune că, pentru a îndepărta spiritele rele, femeile presărau sare în colțurile casei și aprindeau tămâie. În unele zone, se realiza o curățare simbolică a casei prin bătaia pragurilor cu nuiele.
Prin astfel de tradiții, Sfinții Apostoli Petru și Pavel sunt recunoscuți ca ocrotitori ai celor privați de libertate din România, simbolizând suferințele îndurate pentru mărturisirea credinței.