Delta Dunării, paradisul natural cu peste 5.000 de specii și cea mai întinsă zonă umedă a Europei, își pierde resursa esențială: apa. Într-un interviu pentru Radio Constanța, guvernatorul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, Bogdan Bulete, avertizează că situația este critică: Dunărea a ajuns în august la cotele de 16–17 cm, valori considerate „minime istorice”. „Nu s-au mai întâlnit asemenea cote minime în luna august de-a lungul existenței RBDD”, spune Bulete, subliniind că datele marchează un punct de cotitură pentru ecosistem.
Lacuri dispărute și comunități afectate
Exemplele din teren sunt dramatice. Lacul Sărături din Murighiol a ajuns să sece aproape în fiecare an, iar mici lacuri dintre brațele Sulina și Chilia au rămas deja pe uscat. Paradoxal, Lacul Tuzla a devenit atracție temporară datorită păsărilor flamingo, dar această „vedetă” nu ascunde problema de fond: Delta se transformă, și nu în bine.
„Apa înseamnă viață. Nici nu îndrăznesc să mă gândesc cum ar arăta Delta fără apă”, avertizează guvernatorul. Comunitățile locale, dependente de resursele acvatice, resimt deja efectele. ARBDD a cerut pescarilor să renunțe la setci și să folosească unelte mai puțin nocive, precum vintirile, pentru a proteja resursa piscicolă.
Clima, poluarea și soluțiile posibile
Fenomenul secetei nu mai poate fi privit ca episod izolat. „Schimbările climatice vor fi din ce în ce mai prezente în România și inclusiv în Delta Dunării. Avem nevoie să ne raportăm altfel la resursele pe care le avem și să nu mai deversăm în Deltă lucruri care nu ar trebui să ajungă acolo”, a declarat Bulete.
El susține investițiile în mini stații de epurare și atrage atenția că în unele localități din Tulcea nivelul de nitrat din apa potabilă a depășit deja limitele admise. Delta se află la capătul unui fluviu care aduce atât sedimente, cât și poluare, iar provocarea majoră rămâne menținerea calității apei.
Lecția Carasuhat și direcția viitorului
Un caz aparte este zona Carasuhat, unde o spargere accidentală de diguri a transformat terenurile agricole într-un nou luciu de apă. „A fost un eveniment nefericit pentru agricultori, dar benefic pentru floră și faună. L-am declarat zonă de refacere biologică și vrem să fie un exemplu de bună practică”, explică guvernatorul.
Pe termen lung, soluțiile propuse includ reconstrucții ecologice pe terenuri agricole abandonate și decolmatări făcute „cu cap”, pentru a evita intervențiile repetate și costisitoare.
Statisticile europene confirmă gravitatea situației: doar o treime din apa destinată consumului public în UE ajunge la robinete, iar România se află printre statele care experimentează deja penurii sezoniere de apă. Pentru locuitorii Deltei, însă, cifrele nu mai sunt teorie, ci prezentul de zi cu zi: lacuri dispărute, resurse diminuate, comunități îngrijorate.
„Delta fără apă nu mai este Delta. Iar ceea ce vedem acum ar putea fi doar începutul unei noi normalități”, conchide guvernatorul ARBDD.
Articol realizat pe baza interviului acordat de Bogdan Bulete, guvernatorul ARBDD, pentru Radio Constanța.
