Reforma Romsilva, adoptată de Guvern pe 5 martie 2026, schimbă din temelii organizarea sistemului silvic din România. Cele 41 de direcții silvice județene vor fi desființate și înlocuite cu doar 19 direcții regionale, într-o încercare de eficientizare și control administrativ mai strict.
Pentru Dobrogea, vestea cea mare este că Direcțiile Silvice Tulcea și Constanța vor fi comasate, iar noua structură – Direcția Silvică Regională – va avea sediul central în municipiul Tulcea.
Așadar, dacă reforma se va implementa așa cum apare în hotărârea de guvern, Tulcea devine, de facto, capitala administrativă a pădurilor din Dobrogea.
Dar, ca în multe reforme din România, sub suprafața tehnică a reorganizării se ascund și câteva întrebări incomode.
Tulcea – capitala pădurilor, dar și a controverselor
Noua direcție regională va administra aproximativ 142.000 de hectare de fond forestier, potrivit datelor publice ale celor două direcții existente.
Din acestea, aproximativ 103.900 de hectare se află în județul Tulcea, în timp ce circa 38.000 de hectare aparțin județului Constanța.
Prin urmare, din punct de vedere strict administrativ, alegerea Tulcei ca sediu al regionalei are o explicație simplă: aici se află cea mai mare parte a pădurilor gestionate în această zonă a țării.
În urmă cu câteva luni, într-un articol publicat de Ora de Tulcea, Direcția Silvică Tulcea era descrisă drept una dintre structurile cu responsabilități complexe, aflată la granița dintre pădurile nord-dobrogene și ecosistemele fragile din apropierea Deltei Dunării.
Dar aceeași instituție a ajuns și în centrul unor critici dure privind managementul financiar. Potrivit unui raport al Corpului de Control al Ministerului Mediului, analizat de Ora de Tulcea , direcția ar fi acumulat în perioada 2020–2024 pierderi totale de aproape 79,5 milioane de lei, fiind una dintre cele mai slabe performanțe financiare din sistemul Romsilva.
Paradoxal, în același timp, calificativele interne au rămas pozitive, iar primele acordate personalului au continuat să curgă. În unele perioade, direcțiile silvice aflate pe pierdere au primit calificative „Bine” sau chiar „Foarte bine”, iar bonusurile au depășit milioane de lei.
Conducerea instituției este formată din Paula Enescu – director general, Costel Petcu – director tehnic și Carmen Benga – director economic, o echipă în care se regăsesc reprezentări politice din mai multe partide.
Iar aici apare prima întrebare care plutește deja prin sistemul silvic: dacă Tulcea devine sediul regionalei, cine va conduce noua structură?
Reforma Romsilva: schimbare reală sau doar mutare de birouri?
Oficial, Guvernul promite că noile direcții regionale vor fi conduse de directori selectați prin concurs și contracte de mandat cu indicatori de performanță, pentru a elimina politizarea și a introduce responsabilitatea managerială.
Pe teren însă, sistemul silvic este cunoscut pentru echilibrele sale politice delicate.
La Tulcea, de exemplu, presa locală a scris în repetate rânduri despre relațiile de familie și de partid din interiorul instituției. Într-un alt material publicat de Ora de Tulcea, se arăta că, în timp ce direcția înregistra pierderi de aproape 15 milioane de lei între 2021 și 2023, instituția a acordat prime de peste 2,7 milioane de lei personalului și conducerii.
În același context, articolul amintea și faptul că soțul directoarei, Romeo Enescu, conduce Ocolul Silvic Babadag, ceea ce întărește imaginea unui sistem în care relațiile personale și politice joacă un rol important.
Toate aceste detalii ridică inevitabil o întrebare pe care oamenii din sistem o discută deja în șoaptă:
dacă ministra Mediului este din USR, iar conducerea actuală a direcției tulcene are susținere politică în PSD și PNL, va mai rămâne aceeași echipă la conducerea regionalei?
Concursurile anunțate de minister ar trebui să ofere răspunsul. Dar în sistemul silvic românesc, experiența arată că uneori concursurile confirmă… exact ceea ce era deja stabilit.
La Constanța, reforma aduce mai degrabă îngrijorare
Dacă Tulcea se pregătește să devină centrul silvic al Dobrogei, la Constanța reorganizarea este privită mult mai pragmatic.
Presa locală din Constanța, inclusiv publicația Replica, a relatat că Direcția Silvică de acolo are 10 angajați, iar viitorul lor depinde de modul în care va fi organizată noua regională.
Actualul director, Valentin Neagu, aflat pe funcție din 2020 și cu peste 25 de ani în sistem, a declarat că este puțin probabil să candideze pentru conducerea noii direcții regionale.
Motivul este simplu: distanța.
Naveta zilnică între Constanța și Tulcea ar face dificilă conducerea unei structuri regionale. În plus, Neagu a sugerat în declarațiile pentru presa locală că alegerea sediului la Tulcea este, cel mai probabil, o decizie politică, nu una strict administrativă.
În același timp, conducerea direcției caută soluții pentru angajați, una dintre variante fiind redistribuirea acestora către ocoalele silvice din județ.
O capitală administrativă cu multe necunoscute
Reforma Romsilva este prezentată de Ministerul Mediului drept o schimbare necesară, menită să simplifice structura instituției și să aducă mai multă eficiență.
Dar implementarea reală abia începe.
Urmează elaborarea noilor organigrame, organizarea concursurilor pentru conducerea direcțiilor regionale și, într-o etapă ulterioară, reorganizarea ocoalelor silvice – unde ar putea apărea și reduceri de personal.
Pentru Tulcea, însă, o realitate este deja conturată: orașul devine centrul de comandă al pădurilor din Dobrogea.
Rămâne de văzut dacă această nouă capitală silvică va însemna și o schimbare reală de management sau doar mutarea unei plăcuțe de pe ușa unei instituții.
Și, mai ales, dacă odată cu regionala vor veni și alte schimbări – poate chiar acolo unde până acum părea că pădurea crește mai greu decât… relațiile politice.
