În Valea Nucarilor, investițiile există. Se văd, se calcă, se folosesc. Drumurile sunt asfaltate, canalizarea funcționează, iluminatul a fost extins. Și totuși, în acte, o bună parte din aceste lucrări pare că nu există. Sau, mai exact, că nu s-a terminat niciodată.
Aceasta este fotografia pe care o face Curtea de Conturi pentru perioada 2023–2025, o perioadă care acoperă două administrații: mandatul fostului primar Maria Lenta( PSD) și începutul mandatului actualului edil, Cătălin Mocanu (PNL), ajuns în funcție în noiembrie 2024, la doar 34 de ani.
Raportul nu indică un singur vinovat, ci mai degrabă o continuitate a problemelor. Un mod de lucru care a traversat schimbarea de primar fără să fie corectat.
Investițiile care există în realitate, dar nu și în contabilitate
Cea mai apăsătoare imagine din raport este cea a investițiilor „fantomă” – nu pentru că nu ar exista, ci pentru că nu sunt înregistrate unde trebuie.
În total, șapte obiective de investiții, finalizate și recepționate între 2023 și 2025, în valoare de 38,8 milioane de lei, sunt ținute în continuare în contabilitate ca fiind „în curs de execuție”.
Canalizarea din Agighiol, una dintre cele mai mari investiții, a fost recepționată încă din august 2023, după un contract început în 2019, și are o valoare contabilă de peste 17 milioane de lei. La fel, lucrările de modernizare a infrastructurii rutiere din același sat, realizate în baza unui contract semnat în februarie 2024 și recepționate în octombrie 2025, însumează aproape 14 milioane de lei.
Mai sunt și asfaltările din Iazurile și Valea Nucarilor, recepționate în octombrie 2024, sau extinderile de canalizare și iluminat finalizate în 2025.
Toate aceste lucrări sunt terminate, dar în acte continuă să fie tratate ca și cum nu ar fi.
Nu este doar o scăpare contabilă. Este o deformare a realității financiare: patrimoniul comunei apare diminuat, iar situațiile financiare devin, în esență, nereale.
Banii au plecat, garanțiile au rămas în urmă
Dacă prima problemă ține de evidență, a doua ține de protecția banului public.
Curtea de Conturi arată că, în mai multe cazuri, lucrările au fost plătite integral fără ca primăria să se asigure că firmele au constituit garanțiile de bună execuție prevăzute în contracte.
Cazurile nu sunt izolate, iar mecanismul este repetitiv.
În 2025, la extinderea iluminatului public din Agighiol, executată de AMIRAS C&L IMPEX SRL, constructorul trebuia să constituie o garanție de 5% din valoarea contractului. A depus doar 0,5%. Diferența, peste 16.700 de lei, nu a fost reținută de primărie la momentul plății.
În același an, pentru un proiect de producere a energiei din surse regenerabile, aceeași firmă a încasat integral o factură de peste 541.000 de lei, fără ca instituția să rețină garanția de peste 20.000 de lei.
Dar cazul care spune cel mai mult este cel al asfaltărilor realizate de RAMALI CONSTRUCT SRL. Contractul, semnat în octombrie 2023, prevedea o garanție de 10%, adică peste 400.000 de lei. În realitate, firma a constituit doar aproximativ 19.000 de lei. Restul nu a mai fost urmărit, deși plățile – aproape 4,8 milioane de lei – au fost făcute integral, în mai multe tranșe, între 2023 și 2024.
În total, valoarea abaterilor identificate la acest capitol este de 124.655 lei, dar semnificația este mult mai mare: administrația a renunțat, în mod repetat, la instrumentul care o protejează în cazul unor lucrări defectuoase.
Garanții existente, dar „invizibile”
Paradoxul continuă în altă zonă: acolo unde garanțiile există, ele nu sunt înregistrate.
În șapte contracte, garanțiile de bună execuție – unele de sute de mii sau chiar peste un milion de lei – nu apar în evidența contabilă a primăriei.
Este cazul lucrărilor de drumuri realizate de MUNTENIA INVEST SRL, unde garanția depășește 1,1 milioane de lei, sau al lucrărilor de canalizare executate de ELCOS GRUP SRL și RAMALINSTAL PROJECT SRL.
Valoarea totală a acestor garanții „invizibile”: 858.062 lei.
Într-o administrație locală, unde fiecare instrument financiar ar trebui urmărit cu strictețe, această lipsă de evidență înseamnă că nimeni nu știe exact, în orice moment, ce garanții există și cum pot fi folosite.
Un control intern care apare doar în organigramă
Toate aceste probleme au un punct comun, pe care raportul îl indică fără echivoc: controlul intern.
În peste două treimi din plățile analizate – 32 din 47 – lipsesc semnăturile persoanelor responsabile. Nu există dovezi clare că documentele au fost verificate, că lucrările au fost confirmate sau că plățile au fost autorizate conform procedurilor.
Este genul de disfuncție care nu produce neapărat scandal imediat, dar creează terenul perfect pentru erori, abuzuri sau pierderi de bani.
Două mandate, aceleași probleme
Raportul acoperă o perioadă în care primăria a fost condusă de doi primari:
- Maria Lenta(PSD), până în 2024
- Cătălin Mocanu (PNL), din noiembrie 2024
Lucrările analizate traversează ambele mandate: unele sunt începute înainte de 2023, dar recepționate în timpul auditului, altele sunt contractate și executate chiar în 2024–2025, sub actuala administrație.
Asta face ca responsabilitatea să nu poată fi plasată într-un singur punct. Problemele sunt mai vechi, dar ele au continuat și după schimbarea conducerii.
CITEȘTE AICI Raport audit de conformitate nr.22688/23.03.2026,UATC Valea Nucarilor
O concluzie diplomatică pentru o realitate incomodă
Curtea de Conturi formulează concluzia în termeni tehnici: „concluzie cu rezerve”.
În spatele acestei formulări se află însă o realitate mai directă: un sistem administrativ care funcționează incomplet, în care evidențele nu reflectă realitatea, iar mecanismele de control sunt slabe sau ignorate.
La Valea Nucarilor, nu vorbim despre o singură eroare sau despre un incident izolat. Vorbim despre un tipar.
Iar atunci când aproape 39 de milioane de lei nu sunt înregistrate corect, iar lucrări de milioane sunt plătite fără garanții, problema nu mai ține de contabilitate.
Ține de modul în care este administrată o comună întreagă.
