Pe scurt:
INS confirmă recesiunea: două trimestre la rând cu scădere a PIB-ului. Economiștii avertizează că efectele se resimt deja în rândul populației.
România a intrat oficial în recesiune, potrivit datelor publicate miercuri, 13 mai 2026, de Institutul Național de Statistică (INS).
Conform comunicatului INS, economia a înregistrat o scădere de 1,5% în primul trimestru din 2026, după o scădere similară de 1,5% în ultimul trimestru din 2025, pe serie brută ajustată sezonier. Informațiile au fost publicate de Adevărul.
Recesiunea este definită ca o perioadă cu două trimestre consecutive de scădere economică. În primul trimestru din 2026, produsul intern brut (PIB) a scăzut cu 0,2% față de trimestrul anterior și cu 1,5% față de același trimestru din 2025. Pe seria brută, scăderea PIB a fost de 1,7%, iar pe seria ajustată sezonier de 1,5% comparativ cu primul trimestru din 2025.
INS a precizat că seria ajustată sezonier a PIB-ului trimestrial a fost recalculată după includerea estimărilor pentru trimestrul I 2026, ceea ce a dus la diferențe față de datele publicate anterior, în comunicatul din 9 aprilie 2026.
Economiștii avertizează asupra efectelor recesiunii și a impactului asupra populației
Economistul Cristian Socol a comentat pe pagina sa de Facebook că „minus 1,5% cădere a PIB real în trimestrul 4 și minus 1,5% în trimestrul 1 din 2026 arată nu doar o recesiune tehnică ușoară, ci o prăbușire a economiei”.
Socol a subliniat că România are a doua cea mai mare cădere trimestrială din Uniunea Europeană, fiind, alături de Irlanda, una dintre singurele două țări UE aflate în recesiune tehnică în acest moment. El a descris situația drept „o aterizare dură cu victime: românii cu venituri mici și medii, profesorii, medicii și lucrătorii din sănătate, precum și companiile mici și mijlocii, mai ales cele cu capital autohton”.
La rândul său, economistul Andrei Rădulescu a precizat că datele confirmă faptul că economia României se confruntă cu o nouă recesiune, pentru prima dată de la pandemia de coronavirus, din perspectiva analizei pe dinamică anuală.
Rădulescu a explicat că deteriorarea climatului macroeconomic intern din ultimele trimestre a fost determinată în principal de ajustarea consumului public și privat, pe fondul procesului de consolidare fiscal-bugetară, necesar pentru menținerea statutului de țară recomandată pentru investiții. În plus, din martie 2026, climatul macroeconomic a fost afectat și de conflictul din Orientul Mijlociu și de consecințele acestuia, un nou șoc global cu implicații asimetrice.
Potrivit INS, recesiunea tehnică presupune două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului, ceea ce indică o încetinire a activității economice. În astfel de perioade, pot apărea efecte precum creșterea șomajului, scăderea veniturilor, reducerea consumului, dificultăți în accesarea creditelor, presiune asupra bugetului de stat, deprecierea monedei și scăderea pieței imobiliare.
Totuși, recesiunea tehnică nu echivalează automat cu o criză economică severă. Gravitatea efectelor depinde de durata scăderii economice, de reacția autorităților și de contextul economic internațional. În trecut, semnale de alarmă privind riscul unei noi crize economice au fost discutate și în alte analize, precum semnale de alarmă în economie: lumea riscă o nouă criză ca în 2008.