Pe scurt:
Judecătorii Curții Supreme contestă schimbările la Codul de procedură penală, acuzând că afectează drepturile procesuale și coerența justiției.
Un număr de 96 de judecători din Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis vineri, 22 mai 2026, să sesizeze Curtea Constituțională a României cu privire la modificările aduse Codului de procedură penală.
Potrivit Mediafax, decizia a fost luată în ședința Secțiilor Unite, cu respectarea cvorumului prevăzut de lege, în baza art. 146 lit. a) din Constituție și art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.
Sesizarea vizează Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x nr. 228/2026), în raport cu prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), art. 24 și art. 124 alin. (1) și (2) din Constituție. Curtea Supremă susține că modificările propuse sunt neconstituționale deoarece afectează coerența procedurii penale și drepturile procesuale ale părților implicate.
Potrivit sesizării, principalele critici se referă la trei aspecte esențiale
Primul vizează reunirea și disjungerea cauzelor în camera preliminară. Noua lege introduce posibilitatea reunirii sau disjungerii cauzelor în această fază, însă fără corelare cu regulile deja existente. Judecătorul de cameră preliminară ar putea ajunge să intre indirect pe fondul cauzei, deși rolul său este limitat la verificarea legalității urmăririi penale. Se ridică probleme practice privind parchetul la care se restituie cauza, separarea dosarelor reunite și evitarea soluțiilor contradictorii.
Al doilea aspect criticat este eliminarea citării la termenele ulterioare în procedura de cameră preliminară. Noua regulă prevede că, după primul termen, părțile trebuie să urmărească singure parcursul dosarului, fără a mai fi citate. Curtea Supremă consideră că această normă este vagă și neclară, afectând dreptul la apărare și la un proces echitabil, mai ales pentru persoane vulnerabile precum deținuți, vârstnici, victime sau persoane fără acces la internet.
Al treilea punct se referă la autoritatea de lucru judecat în camera preliminară. Legea prevede că deciziile judecătorului de cameră preliminară privind legalitatea probelor devin definitive, ceea ce contrazice jurisprudența CCR, care permite verificarea legalității probelor și în faza de judecată. Astfel, instanța de fond nu ar mai putea analiza probe obținute nelegal sau neloial, fiind limitat dreptul la apărare și rolul instanței în înfăptuirea justiției.
Curtea Supremă motivează sesizarea prin necesitatea de a evita decizii ulterioare care să constate neconstituționalitatea unor prevederi după aplicarea lor în procedurile judiciare, cu efecte negative asupra instanțelor și soluționării cauzelor.