Dunărea continuă să scadă accelerat. Joi, 30 iulie, cota a ajuns la 21 de centimetri la Tulcea, iar prognoza indică numai 12 centimetri în următoarele cinci zile. La Isaccea, nivelul ar urma să coboare de la 27 la 18 centimetri.
Semnalul cel mai puternic a venit de la Cernavodă. Nuclearelectrica pregătise oprirea Unității 2, după ce Unitatea 1 fusese deja oprită în siguranță. Joi la prânz, compania a anunțat că reactorul 2 poate funcționa temporar, dar oprirea sa ar putea deveni necesară în orice moment, dacă Dunărea continuă să scadă.
Pentru Tulcea, problema nu este însă centrala nucleară, ci ceea ce anunță acest episod: fluviul a intrat într-o zonă în care infrastructuri uriașe, transportul naval și viața comunităților din Deltă depind de variații de numai câțiva centimetri.
Canalul Sulina rezistă, deocamdată
Canalul Sulina, principala rută maritimă dintre Dunăre și Marea Neagră, rămâne navigabil. AFDJ indică o adâncime minimă de 7,32 metri pe sectoarele Bara Sulina–Tulcea și Tulcea–Isaccea, suficientă pentru menținerea traficului maritim.
Pericolul nu este, așadar, ca navele să rămână mâine împotmolite între Tulcea și Sulina. Problemele pot veni din amonte, unde șenalul se îngustează, iar navele fluviale sunt obligate să circule cu încărcături mai mici. Mai puțină marfă pe fiecare navă înseamnă transporturi mai scumpe, întârzieri și presiune suplimentară asupra porturilor dunărene.
Canalul Sulina poate avea apă suficientă, dar este capătul unui traseu care începe la sute de kilometri în amonte. Dacă verigile de pe fluviu se blochează, efectele se vor simți și la Tulcea.
Chilia, vulnerabilă la pontoane și canale secundare
Pe brațul Chilia, riscul este mai ales local. Aici, navele de pasageri, bărcile localnicilor și ambarcațiunile de aprovizionare trebuie să intre în zone cu adâncimi mult mai mici decât șenalul principal.
Primele probleme pot apărea la acostare și pe canalele care duc spre Chilia Veche, Periprava, C.A. Rosetti, Pardina sau Mila 23. O navă poate circula pe braț, dar poate avea dificultăți să ajungă la un ponton sau să intre într-un canal lateral.
Deocamdată, cursele regulate sunt menținute. Dacă scăderea continuă, operatorii ar putea fi nevoiți să reducă încărcătura, să schimbe tipul navei sau să modifice punctele de acostare.
Sfântu Gheorghe, între șenal și lacurile Deltei
Pe brațul Sfântu Gheorghe, traseul principal rămâne navigabil, însă zonele sensibile sunt legăturile spre lacuri și canalele interioare.
Când Dunărea scade, apa pătrunde mai greu în interiorul Deltei. Pragurile de nisip ies la suprafață, circulația apei încetinește, iar unele intrări spre lacuri devin tot mai greu de folosit.
Pentru turism, pescuit și transportul local, efectele nu apar neapărat printr-un blocaj spectaculos. Ele încep cu elice lovite, motoare avariate, ocoluri, viteză redusă și trasee abandonate temporar.
Delta nu este blocată, dar avertismentul este limpede
În acest moment, niciunul dintre cele trei brațe nu este închis. Canalul Sulina continuă să asigure ieșirea spre mare, iar transportul de pasageri spre localitățile Deltei se desfășoară.
Situația nu trebuie dramatizată, dar nici tratată ca o simplă statistică hidrologică. În Delta Dunării, apa ține loc de șosea. Când fluviul scade, nu se pierde doar adâncime. Se pierd, centimetru cu centimetru, drumurile dintre oameni.
