Dunărea a câștigat câțiva centimetri marți dimineață la Tulcea și Isaccea, însă această ușoară revenire nu schimbă tendința hidrologică. Prognoza pentru următoarele cinci zile indică o nouă scădere accentuată, într-un moment în care debitul fluviului la intrarea în România este deja extrem de mic, iar efectele lipsei de apă se simt tot mai puternic în Delta Dunării.
Potrivit datelor actualizate marți, 4 august, de Administrația Fluvială a Dunării de Jos, cota Dunării la Tulcea este de 24 de centimetri, cu trei centimetri peste nivelul înregistrat luni. La Isaccea sunt 27 de centimetri, în creștere cu doi centimetri, iar la Sulina cota se menține la 62 de centimetri. Temperatura apei este de 27,5 grade Celsius.
Creșterea este însă una de moment. Prognoza AFDJ, actualizată la 3 august, indică pentru Tulcea o coborâre succesivă la 20 cm, 18 cm, 16 cm, 14 cm și 12 cm în următoarele cinci zile. La Isaccea, nivelul ar urma să ajungă la 13 centimetri.
Debitul Dunării poate coborî la numai 1.350 mc/s
Mai îngrijorătoare decât variațiile zilnice de câțiva centimetri de la Tulcea este situația debitului general al fluviului.
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor a raportat pentru 3 august un debit de numai 1.500 de metri cubi pe secundă la Baziaș, față de media multianuală a lunii august de 3.900 mc/s. Practic, Dunărea aduce în România mai puțin de 40% din cantitatea de apă normală pentru această perioadă.
Prognoza pentru perioada 3-10 august este și mai severă. Hidrologii estimează că debitul poate coborî treptat până la 1.350 mc/s, iar pe sectorul românesc debitele vor fi, în general, în scădere.
Pentru Tulcea și Delta Dunării, aceasta este cifra care trebuie urmărită cu cea mai mare atenție. Nivelul măsurat la mira din Tulcea poate oscila de la o zi la alta, însă debitul foarte mic arată câtă apă ajunge, în realitate, spre Deltă.
Sub 50 de centimetri, pescuitul este puternic restrâns
Nivelul foarte redus al Dunării are deja efecte directe asupra pescarilor.
Reglementările în vigoare pentru Rezervația Biosferei Delta Dunării prevăd că folosirea setcilor este interzisă atunci când cota Dunării în dreptul municipiului Tulcea scade sub 50 de centimetri. Regula a fost introdusă tocmai pentru protejarea resursei piscicole în perioadele cu ape foarte mici.
Cu o cotă de numai 24 de centimetri și cu o prognoză care indică 12 centimetri, Tulcea se află mult sub acest prag.
În aceste condiții, pescarilor le rămân în principal sculele fixe permise de reglementări, iar capturile au scăzut dramatic. Potrivit informațiilor din teren, puncte de colectare care în perioade normale primeau câteva tone de pește pe săptămână ajung acum, în unele cazuri, la numai aproximativ 100 de kilograme.
Este una dintre cele mai clare consecințe economice ale apei mici. Lipsa apei nu afectează doar navigația sau peisajul Deltei, ci lovește direct una dintre ocupațiile tradiționale ale comunităților locale.
Lacurile Deltei pierd apa. Pe Fortuna sunt zone unde pasc caii
Situația este și mai dificilă în interiorul Deltei, unde apa puțină din Dunăre înseamnă o alimentare tot mai slabă a lacurilor și canalelor secundare.
Zonele cu adâncimi mari se mai păstrează în principal pe brațele Dunării. În schimb, lacuri cunoscute în trecut pentru adâncimea lor, precum Uzlina și Fortuna, au ajuns la niveluri foarte reduse.
Imaginea cea mai sugestivă vine de pe lacul Fortuna. În urmă cu aproximativ trei decenii, lacul era traversat inclusiv de hidrobuze cu turiști. Astăzi există porțiuni atât de puțin adânci încât în zonele retrase de apă pot fi văzuți cai la păscut.
Nu este doar efectul secetei din această vară. Colmatarea acumulată în zeci de ani a redus circulația apei în numeroase canale și lacuri ale Deltei. În perioadele cu debite foarte mici, această problemă veche devine mult mai vizibilă.
Decolmatarea Deltei devine din nou o problemă majoră
Dimensiunea intervențiilor necesare este uriașă. Pentru readucerea unor zone la adâncimile și conexiunile hidrologice existente în urmă cu trei decenii ar fi nevoie, potrivit estimărilor din teren, de folosirea simultană a utilajelor disponibile în Delta Dunării și chiar de aducerea unor echipamente suplimentare din județele învecinate.
Nu este o lucrare care poate fi rezolvată prin curățarea punctuală a câtorva canale. Vorbim despre un sistem hidrografic în care colmatarea s-a produs ani la rând, iar debitul excepțional de mic al Dunării scoate acum problema la suprafață, la propriu.
