Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat că România nu are o alternativă la adoptarea monedei euro, însă țara nu este pregătită în acest moment pentru acest pas, potrivit Mediafax.
Potrivit guvernatorului BNR, România trebuie mai întâi să își reducă deficitul bugetar sub 3% și să mențină această corecție fiscală.
Isărescu a explicat că Banca Națională a sprijinit și în trecut pregătirea României pentru adoptarea euro, inclusiv printr-un secretariat dedicat. „Banca Națională a sprijinit și în trecut, inclusiv printr-un adevărat secretariat pentru trecerea la euro. Până prin 2018, aici aveau loc ședințele Comitetului de Trecere la Euro. Am ajuns la detaliu pe unde să intre mașinile cu numerar în țară și care să fie sucursalele cu depozite mari. Secretariatul s-a întrerupt în 2018, când altele au devenit prioritățile”, a explicat guvernatorul BNR.
România a îndeplinit criteriile în 2014
Mugur Isărescu a povestit despre anul 2014, când deficitul bugetar a fost redus, inclusiv prin măsuri la care a contribuit prim-vicele guvernator al BNR, Florin Georgescu, care ocupa la acea vreme funcția de ministru al Finanțelor.
„Președintele Băsescu a avut proiectul 2014, iar atunci s-au îndeplinit criteriile. Prim-vicele guvernator al Băncii Naționale, domnul Florin Georgescu, a fost exportat și a devenit vice-prim-ministru și ministru de Finanțe. A contribuit la acele reduceri ale deficitului bugetar. Dar în 2013-2014, contextul extern nu a fost favorabil. Criza Greciei, criza zonei euro. Atunci se vorbea chiar de dezmembrarea zonei euro. Nu se discuta atunci să mai intre o nouă țară în zona euro”, a spus Isărescu.
El a mai spus că, după 2014, România a intrat într-o perioadă în care au fost reduse taxele și au crescut cheltuielile, ceea ce a dus din nou la majorarea deficitului. Ulterior, pandemia de COVID-19 și războiul din Ucraina au schimbat prioritățile economice.
„Din 2015 a început o cursă care reduce mai mult impozitele și care crește mai mult cheltuielile. S-a redus și TVA-ul. A fost o cursă de întoarcere. S-a ajuns din nou la deficit mare. Iar apoi a intervenit pandemia, războiul și s-au creat alte priorități”, a declarat Isărescu.
BNR este pregătită să reia pregătirile
Mugur Isărescu a transmis că BNR este pregătită să reia activitatea de pregătire pentru trecerea la moneda euro, menționând însă că este vorba despre „un proces politic complicat”.
„Nu numai că sprijinim în continuare. Suntem gata să scoatem de la naftalină toată structura organizatorică de secretariat. Însă trecerea la euro nu este un schimb facil de monedă. Este un proces politic complicat, cu componente politice și sociale. Se duce până în toată societatea. Și nu putem să o facem noi singuri. Noi avem un rol important, dar Guvernul, Parlamentul vor hotărî acest lucru”, a explicat guvernatorul BNR.
Isărescu a precizat și că „nu avem altă alternativă”. „În momentul în care am semnat tratatul de aderare este trecut că vom trece la euro când condițiile vor fi necesare. Nu avem statutul pe care l-a avut, de exemplu, Anglia sau Danemarca să ne păstrăm moneda națională. Decizia este deja luată. O discuție este să vedem când să o facem, când să începem discuțiile. Noi suntem pregătiți să o facem când societatea este pregătită”, a mai spus Mugur Isărescu.
Niciun criteriu de convergență nu este îndeplinit acum
Întrebat dacă România este pregătită în prezent pentru adoptarea monedei euro, guvernatorul BNR a răspuns fără echivoc: „Nu avem niciun criteriu îndeplinit în momentul actual. În momentul actual, țara nu este îndeplinită”.
Prioritatea, spune Isărescu, este reducerea deficitului și menținerea corecției fiscale, astfel încât România să poată intra ulterior în mecanismul cursurilor de schimb.
„Și prioritatea este să facem această corecție fiscală, să rezistăm, să o păstrăm. Pentru că experiența din 2014 ne arată că dacă nu o păstrăm, nici nu putem să intrăm în mecanismul cursurilor de schimb”, a afirmat guvernatorul.
Întrebat cât ar putea dura, în mod realist, până când România va adopta moneda euro, Mugur Isărescu a spus că „acum nu pot să spun”, precizând că primul obiectiv este ca deficitul bugetar să coboare sub pragul de 3%.
„Trebuie mai întâi să ajungem la sub 3% deficitul, pentru că de acolo o să trag toate. Și deficitul extern, după mine, unii spun că mai trebuie și la competitivitate. Mai judecăm”, a declarat Mugur Isărescu, precizând că reducerea deficitului fiscal ar avea efecte și asupra deficitului extern și asupra inflației.
„Din deficitul fiscal se trage și deficitul extern, și inflație. N-ai un deficit de 9%, dar nu poți să spui că ți-e ușor să combați inflația numai cu politică monetară. În plus, ceea ce este foarte important, o instabilitate legislativă în domeniul fiscal remarcabilă. Atunci, în 2014, când se spunea că intrăm în zona euro, în anul imediat următor s-a redus TVA-ul”, a mai spus Mugur Isărescu.
===CORP===