Un comunicat de numai câteva paragrafe publicat joi, 13 august, de Parchetul European deschide din nou o poveste veche și foarte incomodă pentru administrația din Tulcea. EPPO anunță 19 percheziții într-o anchetă privind o posibilă fraudare a achizițiilor pentru proiecte IT finanțate din bani europeni. Sunt vizate 29 de proiecte, în valoare totală de aproximativ 7 milioane de euro, iar o parte dintre ele provin chiar din Programul Operațional Capacitate Administrativă, componenta ITI Delta Dunării.
Pentru tulceanul care nu are chef să înoate prin „ecosisteme cloud”, coduri SMIS și limbaj de Bruxelles, povestea poate fi spusă mult mai simplu: mai multe primării și consilii județene au primit bani europeni ca să se digitalizeze. Au cumpărat consultanță, apoi programe și infrastructură IT. Procurorii europeni suspectează acum că, în unele cazuri, procedurile de achiziție ar fi fost manipulate astfel încât să fie favorizați furnizori prestabiliți.
Iar când desfaci dosarul mai vechi al acestor proiecte, Consiliul Județean Tulcea apare cât se poate de concret în documente.
O precizare esențială de la început: EPPO nu a anunțat că a făcut percheziții la Consiliul Județean Tulcea sau la ADI ITI Delta Dunării și nu a comunicat că vreun reprezentant al acestor instituții ar avea calitatea de suspect. Numele persoanelor și firmelor la care s-au făcut cele 19 percheziții nu au fost făcute publice până la această oră. Comunicatul vorbește despre descinderi la sediile unor persoane fizice și societăți și reamintește că toate persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Ce caută EPPO: consultanță trasă la indigo și licitații pentru soluții prestabilite
Potrivit Parchetului European, există suspiciunea că o rețea ar fi manipulat procedurile de achiziție pentru servicii de consultanță IT, cu scopul de a favoriza furnizori prestabiliți ai unor soluții de infrastructură cloud. Beneficiarii proiectelor erau, în principal, primării și consilii județene.
Unul dintre elementele care le-au atras atenția anchetatorilor pare aproape banal: hârtiile semănau prea mult între ele. EPPO spune că, în mai multe proiecte, documentațiile firmelor de consultanță aveau asemănări importante de conținut, structură și chiar de autor, ceea ce ar indica reutilizarea sistematică a acelorași materiale. Procurorii verifică și suspiciunea că în procedurile de achiziție ar fi fost depuse documente false, inexacte sau incomplete.
Cu aproximativ doi ani înaintea perchezițiilor de acum, structura de control a Autorității de Management pentru Programul Operațional Capacitate Administrativă verificase exact acest gen de contracte. Concluziile au ajuns într-o sesizare transmisă DNA și DLAF, iar documentul descrie o succesiune de consultanțe, caiete de sarcini și achiziții IT în care apar repetat Athos Total Consulting, Maxor Consulting și Aconnect Smart Software.
Nu există, deocamdată, o confirmare oficială a EPPO că dosarul de joi este identic cu cel rezultat din aceste controale. Dar asemănările dintre ceea ce descria controlul AM POCA și mecanismul prezentat acum de procurorii europeni sunt greu de ignorat.
Și unde intră Tulcea? Chiar în mijlocul documentelor
Consiliul Județean Tulcea a avut un proiect cu bani europeni numit „Ecosistem digital interconectat și interoperabil – UAT Județul Tulcea”, cod SMIS 154551. Valoarea oficială a proiectului a fost de 2.779.885 de lei cu TVA, CJ Tulcea fiind beneficiarul.
Proiectul s-a încheiat în noiembrie 2023. Potrivit documentelor CJ Tulcea, prin acesta au fost digitalizate fluxurile interne și externe ale instituției folosind platforma ConectX.
Pentru implementarea infrastructurii cloud, Consiliul Județean a organizat o licitație câștigată de Aconnect Smart Software. Contractul, semnat în martie 2023, valora 2 milioane de lei. Obiectul său era implementarea unui sistem informatic pentru optimizarea procedurilor și fluxurilor de lucru ale instituției.
Până aici nu este nimic ilegal prin definiție. O instituție publică accesează fonduri, cumpără consultanță, organizează o licitație și implementează un sistem informatic.
Problema apare atunci când contractul CJ Tulcea este pus lângă constatările făcute ulterior de controlul finanțatorului.
Raportul pentru CJ Tulcea, aproape identic cu cele pentru Târgoviște și Adjud
Documentele controlului AM POCA arată că, înaintea implementării, CJ Tulcea avusese contracte de consultanță IT cu Athos Total Consulting. Este menționat un contract din 2021 pentru consultanță, expertiză IT și analiza nevoilor, iar ulterior un alt contract, din iulie 2022, ale cărui cheltuieli au fost decontate în cadrul proiectului european.
Expertiza efectuată pentru autoritatea de management a comparat apoi rapoartele primite de beneficiari.
Rezultatul pentru Tulcea este greu de trecut cu vederea.
Raportul de consultanță pentru proiectul CJ Tulcea, SMIS 154551, era, potrivit expertizei, aproape identic cu cele realizate pentru municipiile Târgoviște și Adjud. Diferențele ar fi constat în principal în numele beneficiarului și în una-două fraze sau paragrafe schimbate. Experții au apreciat că documentele respective nu reflectau analiza concretă și particularitățile fiecărei administrații.
Și CJ Tulcea nu era singur.
În județ apar în aceeași documentație Beștepe, Grindu, Mihail Kogălniceanu, Greci, Luncavița, Mihai Bravu, Nufăru, Văcăreni, Maliuc și Măcin. Pentru acestea, expertiza descrie rapoarte identice, în care se schimbau practic numele localității și câteva elemente de formă. Ulterior au mai fost identificate documentații similare la Slava Cercheză, Valea Nucarilor, Niculițel și Baia.
Pe românește: o analiză care trebuia să spună de ce are nevoie digital Primăria Maliuc nu prea avea cum să fie identică cu cea pentru Măcin, Beștepe sau Grindu. Exact această problemă este acum unul dintre elementele descrise, la nivel general, și de EPPO.
După consultanță venea licitația. Iar aici lucrurile devin și mai interesante
Controlul AM POCA nu s-a oprit la rapoartele copy-paste. A verificat și caietele de sarcini după care administrațiile cumpărau sistemele informatice.
Concluzia expertizei tehnice a fost că o combinație de cerințe impuse în documentațiile de achiziție ar fi fost atât de restrictivă încât soluția ConectX era singura care le putea îndeplini integral. Pentru contractele verificate au fost aplicate inclusiv corecții financiare de 25%, potrivit documentului transmis către DNA și DLAF.
Mai simplu spus, dacă stabilești regulile unui concurs astfel încât un singur concurent are pantofii, înălțimea și culoarea ochilor cerute în regulament, concursul rămâne formal deschis tuturor, dar concurența devine mai degrabă decorativă.
În 13 proiecte pentru care verificările fuseseră finalizate, controlul consemna că la șapte proceduri a existat o singură ofertă. La celelalte șase a existat și un al doilea ofertant, dar niciunul nu a trecut de evaluarea tehnică. În zece dintre cele 13 situații analizate, oferta financiară a Aconnect Smart Software era exact la valoarea maximă estimată a contractului.
Din nou, acestea sunt constatări și suspiciuni administrative din documentele de control, nu o hotărâre penală și nici dovada că toate proiectele verificate au fost fraudate.
Un nume apare și în consultanță, și în implementarea CJ Tulcea
Controlul a mai remarcat legături între persoanele care figurau în zona consultanței și cele care apăreau ulterior în implementare.
Un exemplu privește chiar CJ Tulcea. Marius-Ionuț Drenea era nominalizat în documentații ca expert în zona consultanței Athos și apare ulterior ca expert analist de business în contractul de implementare derulat de CJ Tulcea cu Aconnect Smart Software. Documentul de control menționează explicit situația contractelor Consiliului Județean Tulcea.
Aceleași verificări au identificat și alte legături între societățile și persoanele implicate în fundamentarea bugetelor, consultanță, elaborarea documentațiilor și implementarea efectivă a sistemelor. Tocmai această succesiune a determinat autoritatea de management să considere că există elemente care necesitau verificări din partea organelor de anchetă.
Acum, la doi ani distanță, EPPO anunță că investighează suspiciunea unei rețele care ar fi manipulat achizițiile de consultanță pentru a favoriza furnizori prestabiliți de infrastructură cloud.
Paralela este evidentă. Faptul că este vorba juridic despre unul și același dosar nu a fost însă confirmat oficial de EPPO.
Povestea începuse, de fapt, în Tulcea încă din 2022
O parte importantă din mecanism fusese documentată jurnalistic înainte ca instituțiile să facă publice rezultatele controalelor.
În decembrie 2022, Info Sud-Est relata că mai mulți primari tulceni susțineau că firma Athos Total Consulting le fusese prezentată la o întâlnire organizată la Consiliul Județean Tulcea. Președintele CJ, Horia Teodorescu, a confirmat atunci pentru publicație că i-a convocat pe primari și că reprezentanților firmei li s-a permis să își prezinte serviciile, dar a respins ideea că ar fi influențat alegerea edililor.
„Ei au luat decizia, le-a aparținut, nimeni nu i-a influențat”, explica Teodorescu la acel moment.
Relevant este că documentele oficiale de control aveau să arate ulterior că și CJ Tulcea însuși contractase Athos pentru consultanță IT, înainte ca instituția să atribuie către Aconnect contractul de implementare.
În 2025, o nouă investigație Info Sud-Est/G4Media relata, pe baza propriilor surse, că Parchetul European cercetează modul de atribuire a contractelor de consultanță și digitalizare și că Aconnect Smart Software face parte din dosarul EPPO. Firma a transmis atunci că procedurile prin care a obținut contractele au fost transparente și desfășurate cu respectarea legii. Investigația jurnalistică identificase 49 de contracte obținute de companie în mai puțin de doi ani, în valoare totală de aproape 10 milioane de euro, iar în 85% dintre procedurile analizate nu existaseră alți competitori.
Dar ADI ITI Delta Dunării? Deocamdată, altă poziție în ecuație
Faptul că EPPO vorbește despre proiecte din „ITI Delta Dunării” nu înseamnă automat că ADI ITI Delta Dunării este anchetată.
Este o diferență importantă și ușor de pierdut din vedere.
ITI este mecanismul prin care au fost direcționate fondurile europene către teritoriu. În proiectele despre care vorbim, beneficiarii și autoritățile contractante erau CJ Tulcea și primăriile care cumpărau efectiv serviciile.
ADI ITI avea însă un rol de coordonare și sprijin pentru beneficiari. Chiar asociația arată în propriile documente că îndruma personalul din CJ și primării, monitoriza etapa de formulare a proiectelor și oferea help-desk inclusiv pentru documentele necesare, procedurile de achiziții și criteriile de selecție.
În perioada-cheie 2021-2023, când au fost pregătite și implementate o parte dintre proiectele de digitalizare care apar ulterior în documentele de control, Ilie Petre era ( și este) președintele ADI ITI Delta Dunării, iar Mircea Sorin Zaharcu era Coordonator ITI, adică șeful structurii executive.
Asta face legitimă o întrebare jurnalistică, fără a presupune vreun răspuns: cât de mult a fost implicată efectiv echipa ADI ITI în pregătirea proiectelor de digitalizare și, mai ales, în documentele de achiziție care au ajuns ulterior sub lupa controlului?
Întrebarea este cu atât mai relevantă cu cât ADI ITI își asumase oficial tocmai acordarea de sprijin beneficiarilor în pregătirea proiectelor și în zona procedurilor de achiziție.
Dar limita faptelor cunoscute trebuie păstrată foarte clar: nu există până acum un document public care să arate că ADI ITI Delta Dunării, Ilie Petre sau Mircea Sorin Zaharcu ar fi participat la presupusul mecanism investigat de EPPO și nici comunicatul Parchetului European nu îi nominalizează.
Mai mult, relația politică dintre Zaharcu și Horia Teodorescu avea să se schimbe radical ulterior. În 2024, Zaharcu a candidat din partea AUR chiar împotriva lui Teodorescu pentru funcția de președinte al Consiliului Județean Tulcea și a devenit ulterior consilier județean. Faptul este relevant pentru a înțelege traseul celor doi, dar nu are, în sine, nicio semnificație juridică pentru ancheta actuală.
Ce știm sigur după perchezițiile de joi
Știm că Parchetul European investighează 29 de proiecte IT finanțate din PNRR și POCA-ITI Delta Dunării, în valoare de aproximativ șapte milioane de euro, și că joi au fost făcute 19 percheziții la persoane și companii. Știm că ancheta privește exact probleme precum documentații de consultanță suspectate că ar fi fost reutilizate și proceduri despre care procurorii cred că ar fi putut favoriza furnizori prestabiliți.
Știm, separat, că proiectul de digitalizare al Consiliului Județean Tulcea apare nominal într-un amplu control anterior al AM POCA, că CJ a contractat Athos pentru consultanță, iar Aconnect Smart Software a primit contractul de două milioane de lei pentru implementarea infrastructurii cloud. Știm și că expertiza făcută în cadrul controlului a constatat că raportul de consultanță al CJ Tulcea era aproape identic cu cele pentru Târgoviște și Adjud.
Știm și cine conducea ADI ITI în perioada în care o parte dintre aceste proiecte erau pregătite și implementate: Ilie Petre era președinte, iar Mircea Sorin Zaharcu conducea executiv structura în calitate de Coordonator ITI/director executiv. Zaharcu revenise în această poziție în 2021 și mai ocupase funcția în perioada de început a mecanismului ITI, în 2014-2015, după ce fusese consilier al lui Horia Teodorescu la Consiliul Județean Tulcea.
Ceea ce nu știm și nu trebuie inventat este la fel de important: EPPO nu a precizat că s-au făcut percheziții la CJ Tulcea sau ADI ITI, nu a publicat deocamdată lista celor 19 locații și nu a anunțat că persoane din conducerea actuală sau din fosta conducere a ADI ITI ori funcționari ai instituțiilor tulcene au vreo calitate procesuală în dosar.
Ancheta este în curs, iar existența unor contracte într-o zonă verificată, apropierea instituțională dintre oameni sau constatările administrative anterioare nu înseamnă automat răspundere penală.
Dar după comunicatul EPPO de joi, povestea digitalizării administrațiilor din Tulcea, începută aparent cu niște proiecte cuminți despre „debirocratizare” și „ecosisteme cloud”, capătă o miză cu totul diferită.
Iar următoarea informație cu adevărat importantă rămâne una foarte simplă: la cine au fost, de fapt, cele 19 percheziții?
Surse: European Public Prosecutor’s Office (EPPO); Consiliul Județean Tulcea; documentele controlului AM POCA transmise DNA și DLAF și publicate în facsimil; Info Sud-Est/G4Media; ZIUA de Constanța;
