Reabilitarea Castrului Roman Arutela, unul dintre cele mai importante vestigii de pe Valea Oltului, a provocat controverse și ironii în spațiul online. Monumentul antic a fost restaurat cu 2,5 milioane de euro printr-un proiect finanțat prin PNRR, însă oamenii spun că vestigiul a fost „mutilat”, potrivit Digi24.
Nemulțumirile vizează atât noua înfățișare a castrului, cât și starea drumului de acces către vestigiu, lăsat în paragină. Potrivit Ministerului Culturii, proiectul de reabilitare a avut la bază „cercetări arheologice și istorico-arhitecturale desfășurate de-a lungul mai multor ani” și a parcurs, în 2025, întregul proces de avizare de specialitate.
Reacții negative ale vizitatorilor
Explicația nu a potolit valul de critici apărut după publicarea imaginilor cu monumentul restaurat. Cei care au ajuns la fața locului spun că se așteptau la o reconstrucție fidelă epocii romane, nu la structuri metalice.
„Dezamăgire completă, deci mă așteptam să găsesc niște trepte de lemn care să scârție la picior. În schimb am găsit fier, fier masiv și cred că la epoca aia nu se folosea așa ceva. Dezamăgire completă, cred că singurul lucru pe care merită să-l mai vezi sunt ușile”, a declarat un vizitator.
Nemulțumirile privind starea generală a obiectivului includ și accesul dificil către monument. Drumul care duce spre castru este, potrivit oamenilor, lăsat în paragină în ciuda investiției consistente făcute pentru reabilitarea vestigiului roman.
Primarul admite că rezultatul nu corespunde așteptărilor
Chiar și autoritățile locale admit că imaginea finală a monumentului nu este cea scontată. Florinel Constantinescu, primarul din Călimănești, localitatea în care se află Castrul Roman Arutela, a comentat rezultatul lucrărilor.
„Imaginea nu este cea care trebuia să fie. Cei care trebuie să răspundă la toate aceste întrebări au răspuns. Aici este vorba despre Ministerul Culturii, este vorba despre istoricii care au dat avizele pentru reabilitare”, a declarat primarul.
Edilul a transferat responsabilitatea pentru forma finală a monumentului către Ministerul Culturii și către specialiștii care au avizat proiectul de restaurare, subliniind că deciziile privind materialele și soluțiile tehnice folosite nu au aparținut autorității locale.