Virgil Munteanu, fost guvernator al Deltei Dunării, avertizează asupra consecințelor ecologice și socio-economice severe ale cotelor minime istorice ale Dunării și subliniază necesitatea unor măsuri urgente și strategice. El atrage atenția că, în lipsa unei gestionări coordonate și științific fundamentate, Delta riscă să se confrunte cu dezechilibre ireversibile.
Una dintre cauzele majore ale reducerii debitelor din brațele românești este, potrivit lui Munteanu, adâncirea canalului Bâstroe și redistribuirea disproporționată a debitului pe brațul Chilia. Acest fenomen a fost observat încă din anii 2000, când Ucraina a inițiat lucrările pentru a-și crea o rută proprie de navigație către Marea Neagră. Deși atunci numeroase organizații de mediu și oficiali europeni au avertizat asupra riscurilor ecologice, proiectul a fost reluat și accelerat în 2023, sub pretextul facilitării exporturilor agricole.
Fostul guvernator subliniază că, în prezent, până la 60% din debitul Dunării este deturnat către Chilia, afectând grav brațul Tulcea – principala sursă de apă pentru rețeaua hidrografică a Deltei. Efectul este dublu: scăderea drastică a nivelului apei și incapacitatea ecosistemului de a se autoregla. În plus, în absența unui model hidrologic complet și a unui sistem de monitorizare integrat, autoritățile române nu pot reacționa eficient.
„Nu este vorba doar despre apă, ci despre supraviețuirea Deltei ca ecosistem viu și funcțional”, avertizează Munteanu. El propune o serie de măsuri tehnice și politice, inclusiv închiderea unor canale săpate artificial, diminuarea debitului pe Chilia și renaturarea unor foste amenajări agricole. De asemenea, susține că este esențial un studiu științific complex care să evalueze impactul secetei și al intervențiilor hidrotehnice asupra biodiversității, comunităților locale și economiei regionale – studiu ce ar putea fundamenta inclusiv cereri de despăgubiri din partea Uniunii Europene.
Adâncirea canalului Bâstroe de către Ucraina nu este o noutate, dar a revenit puternic în atenția publică și politică începând cu 2023, când Kievul a anunțat extinderea navigabilității canalului pentru exporturile de cereale. În ciuda avertismentelor transmise încă din 2004 de experți internaționali, ONG-uri și Comisia Europeană, lucrările au fost continuate. România a reacționat tardiv, iar autoritățile au fost luate prin surprindere când Ucraina a mărit pescajul canalului până la 7 metri fără notificări oficiale.
Consecințele se văd astăzi: niveluri alarmante ale Dunării în intrările către Delta românească, habitate în colaps, activități economice paralizate și o biodiversitate în regres rapid. În acest context, vocea lui Virgil Munteanu devine un apel lucid și documentat pentru salvarea Deltei, într-un moment în care presiunile geopolitice, interesele economice și criza climatică converg într-un risc sistemic pentru acest patrimoniu natural unic în Europa.
