Noua metodologie de concurs pentru ocuparea posturilor de director și director adjunct al unităților de învățământ reduce reprezentanții comunității la „observatori” ai procedurilor, chiar dacă bugetul local este o importantă sursă de finanțare a școlilor.
În urmă cu câteva luni, Ministerul Educației a organizat un concurs național pentru managerii unităților școlare preuniversitare. Ultima selecție avusese loc în urmă cu 7 ani, motiv pentru care toți directorii și adjuncții de școli erau numiți cu delegație, la dispoziția și la decizia administrativă (sau politică) a inspectorilor generali.
Deși controversată în unele aspecte (de exemplu, incompatibilitatea soților în a ocupa concomitent funcții în niveluri ierarhice), metodologia de organizare a concursului aducea un lucru bun: implicarea directă a reprezentanților autorității locale (primărie, consiliu local/județean) în procedura de selecție. Concret, comisia de examinare era alcătuită din 4 membri propuși de consiliul de administrație al unității de învățământ pentru care se organizează concurs – 2 cadre didactice titulare și 2 reprezentanți ai autorităților publice locale – sub coordonarea unui inspector școlar.
Altfel spus, aveau un cuvânt de spus în evaluarea capacității candidatului de a conduce școala cei care știau cel mai bine nevoile financiare și manageriale ale unității: consiliul de administrație și comunitatea finanțatoare, prin reprezentantul ei (consilier sau funcționar în administrația locală).
Noua metodologie de concurs însă, publicată ieri, 9 iunie, elimină total prezența acestora în comisiile de evaluare care vor fi alcătuite numai din inspectori școlari și alți directori de școală. Trimișii autorității locale sunt primiți, cu mărinimie, în calitate de observatori ai procedurilor de examen – calitate pe care o primește, de altfel, și reprezentantul elevilor, al părinților sau al sindicatului.
Prin urmare, finanțatorul care asigură o parte foarte consistentă din banii necesari desfășurării procesului de învățământ este eliminat de la decizie. În schimb, el continuă să asigure – prin hotărâri de consiliul local/județean – fondurile pentru investiții, reparații capitale, consolidări, subvenții pentru internate și cantine, burse, cheltuieli pentru concursuri școlare și activități educative extrașcolare organizate în cadrul sistemului de învățământ, participarea la proiecte, gestionarea situațiilor de urgență etc. Pentru gestionarea acestor bani, directorul de școală încheie un contract de management financiar cu primarul, iar când plouă prin acoperiș primește bani și sprijin de la autoritatea locală, nu de la inspectoratul școlar.
Proiectul de ordin al ministrului Educației, în vigoare de astăzi, a fost pus pentru câteva zile în dezbatere publică formală. Ar fi interesant de știut câte propuneri de firească implicare directă au formulat primăriile/consiliile locale din țară.
Loredana PRISADA
Autoritățile locale – eliminate din numirea directorilor de școală
