Ultimii trei prim-miniştri au vrut, dar n-au putut. Faleza şi Portul arată jalnic, APDM vrea bani, Fondul Proprietatea consideră că este vorba despre o naţionalizare. 

De cel puțin 10 ani, autoritățile locale se zbat să preia administrarea falezei și a portului Tulcea.
Acest transfer de competență perfect justificat și aparent simplu a fost temă de campanie în alegeri, subiect de dezbateri, vehicul de imagine electorală, motiv de declarații sau de reglat conturi bancare sau politice. Ultimii trei prim-miniștri au zis la mal de Dunăre că vor rezolva solicitarea. Întorși la București însă s-a dovedit că – după caz – nu se poate, mai durează, se deranjează interese, se zguduie sisteme bine unse, se încurcă circulația banilor în buzunare cu dedicație. Și a rămas ca în gară – fie ea și fluvială.
Între timp, localnicii și-au pierdut speranța și încrederea în promisiuni, musafirii orașului fac fotografii triste cu o faleză găurită și jerpelită, iar operatorii de turism și transport naval se cocoșează sub taxe. Toată lumea pierde și este nemulțumită, mai puțin Administrația Porturilor Dunării Maritime S.A. Galați (APDM), concesionar care înflorește economic (și) din patrimoniul de la Tulcea pe care îl gestionează.

Situația legală și patrimonială
este destul de încurcată, zona de câteva hectare cu infrastructura aferentă fiind bucățită și încredințată mai multor administratori și concesionari.
Portul Tulcea este împărțit în trei sectoare distincte: Portul Industrial, cu un front de acostare de 330 metri liniari, format din două dane (una maritimă și alta fluvială) și cu o suprafață de teren portuar de 31.832 mp; Portul Comercial, cu un front de acostare de 320 metri liniari, unde se operează mărfuri generale, cu o suprafață de teren portuar de 28.927 mp; Faleza Tulcea, cu un front de acostare de 1557 metri liniari, destinată transportului de pasageri, agrementului, navelor de croazieră, navelor de turism pentru Deltă.

Ce are Tulcea: Municipiul Tulcea deține o suprafață de 16.558 mp (din partea de promenadă). În 2014, Consiliul Județean reușește să smulgă, prin Hotărâre de Guvern, o suprafață de teren fără construcții de 22.564 mp din proprietatea publică a statului și administrarea Ministerului Transporturilor, aflat în concesiunea APDM. Terenul devine proprietatea publică a județului Tulcea, deci a Consiliului Județean. Respectiva suprafață se află în vecinătatea zonei deținute de primărie.
Ce are APDM: Restul suprafeței (2,5 ha), cu Portul și parte din faleză, a rămas în exploatarea APDM. Mai important este însă că tot în concesiunea companiei de la Galați sunt cheurile de acostare, pereurile, drumul de acces și danele de pasageri – adică exact ce aduce bani prin închiriere.

Acest domeniul public al statului este concesionat de la Ministerul Transporturilor pe 49 de ani, prin contractul nr. LO 4477/12.09.2008.
Pe lângă aceste terenuri, cheuri și dane, APDM mai are în patrimoniul privat al companiei clădirile și infrastructura portuară, adică Gara Fluvială, platforma port călători faleză, platorma călători CFR, pontoane, instalații electrice și de gaz, rețea de apă. Toate aceste bunuri din patrimoniu aduc, de asemenea, bani frumoși din exploatare în contul de la Galați.

Venituri mari, cheltuieli mici
APDM încasează veniturile din moșia de la Tulcea, dar nu se grăbește să investească în întreținerea și refacerea bunurilor pe care le gestionează. Doar în cinci ani (2012 – 2016) la Galați au plecat 2.778.332 lei numai din taxele de staționare a navelor la cheul din Tulcea, iar cheltuielile au fost mult mai mici, de  970.736 lei. Un profit bun pentru o firmă care exploatează un domeniu al statului.
În aceeași perioadă, de pe urma spațiilor din gara fluvială, a infrastructurii și a platformelor de călători APDM a câștigat alte 4.548.242 lei, iar cheltuielile au fost de numai 3.460.858 lei.
Prin urmare, este evident de ce Administrația Porturilor Dunării Maritime S.A. Galați ține cu dinții de această concesiune. Nimic nu mișcă la malul tulcean al Dunării fără a fi facturat de APDM care controlează, astfel, tot traficul turistic, de mărfuri și pasageri spre/din Deltă.

Degeaba voință politică, dacă nu e putirință legală
Autoritățile locale tulcene vor să preia administrarea acestui domeniu. Dorința este legitimă, motivațiile sunt suficiente: activitățile derulate pe faleză și în port vizează în principal interesul economic și turistic județean, este nevoie de investiții în refacere și reabilitare care ar putea fi derulate cu fonduri prin finanțare ADI-ITI. Toate veniturile din exploatare ar fi utilizate pentru întreținerea acestei infrastructuri, n-ar mai pleca la traista APDM, de unde nu se mai întorc. Taxele și tarifele stabilite ar fi în acord cu posibilitățile și interesele operatorilor turistici și economici tulceni, și nu stabilite discreționar, ca în prezent.
Pentru că vorbim despre exploatarea unui domeniu al statului, ar părea că este suficientă voința politică. Se vede însă că nu-i așa, dat fiind că există câteva încercări de transfer eșuate doar în ultimii an.
Mai 2014: Premierul Victor Ponta promite ferm că va transfera faleza și portul în administrarea Consiliului Județean Tulcea: „Cu toate piedicile birocratice, nu mă las până nu rezolv problema Portului Tulcea şi a falezei, adică să treacă la autorităţile locale. Am avut discuţii şi la Transporturi şi la Justiţie şi mi s-a spus că transferul este pe circuitul de avizare.”
Iunie 2014: Guvernul transferă prin HG nr. 538 doar o parte din faleză Consiliului Judeţean Tulcea, fără cheuri şi dane. Hotărârea nu răspunde pe deplin dorinţei tulcenilor, în continuare nu se pot accesa fonduri pentru refacere, veniturile mari pleacă tot la Galaţi pentru că promenada nu aduce bani.
Aprilie 2016: Premierul Dacian Cioloş promite ferm că va transfera restul domeniului statului în administrarea Consiliului Judeţean Tulcea.
August 2016: Guvernul întocmeşte un proiect de hotărâre privind transferul, Ministerul Transporturilor cere, conform legii, un punct de vedere de la Consiliul de Administraţie al companiei APDM Galaţi.
APDM nu se grăbeşte să pună în discuţia Consiliului de Administraţie şi a Adunării Generale această solicitare.
Septembrie 2016: Senatorul PSD Trifon Belacurencu depune o propunere legislativă pe aceeaşi temă a transferului de administrare.
Decembrie 2016: Ministerul Transporturilor insistă să primească punctul de vedere al companiei gălăţene. În aşteptarea sărbătorilor şi a alegerilor probabil, APDM tace în continuare.
În şedinţa din 27 decembrie, Biroul Permanent al noului Senat clasează propunerea legislativă înregistrată de Trifon Belacurencu.
Ianuarie 2017: Premierul Sorin Grindeanu reia proiectul de hotărâre de guvern, identic cu cel al lui Cioloş, contrasemnat însă de miniştrii noului guvern. Ministerul Transporturilor solicită iar punctul de vedere al APDM.
La 25 ianuarie 2017, Consiliul de Administraţie al APDM formulează, în sfârşit, un răspuns către Ministerul Transporturilor: dispune convocarea Adunării Generale a Acţionarilor care este singura în măsură se se pronunţe în legătură cu acest subiect. În acelaşi timp, transmite acţionarilor că nu este de acord cu transferul pontoanelor de acostare şi şcondrilor metalici în domeniul judeţului Tulcea.
În ceea ce priveşte restul imobilelor (gara fluvială, platorma călători faleză, platforma călători CFR, instalaţiile electrice) APDM ar accepta să le transfere la Tulcea, dar „cu justă și prealabilă despăgubire”. Adică, pe bani!
La 30 ianuarie, Ministerul Justiției dă aviz negativ proiectului de Hotărâre de Guvern, motivând că un astfel de transfer nu se poate face prin HG, ci numai prin lege organică.
Parlamentarii de Tulcea, în numele cărora semnează deputatul PSD Lucian Simion, depun o inițiativă legislativă cu același subiect și conținut. Proiectul a ajuns undeva la Senat, și va dura luni bune până va parcurge toate etapele de adoptare.
In urmă cu o lună, premierul Grindeanu vizitează Tulcea și – cum altfel – subiectul și promisiunile se reiau. Pe agenda Guvernului este înscris proiectul de HG care ar transfera, în sfârșit, măcar cheurile, danele și pereurile în administrare locală. Ministerul Justiției însă nu avizează proiectul. Se mai înscrie, deci, încă un eșec în lunga lista a zbaterilor pe această temă deja tocită.

Cuiul din acționariatul APDM
Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime Galați (C.N. APDM S.A.) este o firmă pe acțiuni în care statul este acționar majoritar (80%), funcționează după regulile economiei de piață și conform legislației aplicabile societăților comerciale.
Un pachet de 20% din acțiuni însă este deținut de Fondul Proprietatea S.A., care este o societate de investiţii de tip închis. Chiar dacă nu are un vot decisiv în adunarea generală, Fondul Proprietatea are poziții ferme cu privire la afacerile derulate de APDM, precum dreptul legal de a contesta hotătârile adoptate de managementul firmei în interesul propriilor acţionari.
În ședința AGA din 28 februarie 2017, reprezentantul acționarului Fondul Proprietatea S.A. s-a opus vehement oricărei decizii care ar fi face posibil transferul de administrare, considerând că este vorba despre o naționalizare, de fapt:
„Având în vedere că CN APDM are în structura acţionariatului şi un acţionar minoritar privat, considerăm că transferul unor bunuri aflate în proprietatea publică şi privată a societăţii reprezintă în fapt o naţionalizare a bunurilor CN APDM în interesul Statului român, fapt care se poate reflecta negativ, inclusiv pe plan internaţional, având în vedere că majoritatea acţionarilor Fondului Proprietatea sunt investitori străini. (…) Transferul unor bunuri aflate în concesiunea societăţii APDM către judeţul Tulcea nu este justificată din punct de vedere al interesului naţional, având în vedere că bunurile respective sunt utilizate şi în prezent pentru transportul călătorilor în Delta Dunării. De altfel, nu există nicio garanţie că transferul acestor bunuri către judeţul Tulcea ar conduce în vreun fel la o îmbunătăţire a transportului călătorilor în Delta Dunării, singurul efect pe care această hotărâre de guvern îl va avea fiind acela de a scădea în mod semnificativ veniturile APDM în favoarea judeţului Tulcea”.
Cu alte cuvinte, acest transfer de administrare ar scădea, în mod implicit, veniturile acţionarilor străini, ceea ce sigur că le-ar afecta interesele. Fondul Proprietatea cere expres administratorilor şi directorului APDM să păstreze toate imobilele care fac obiectul contractului de concesiune pe 49 de ani şi să împiedice transferul acestora către judeţul Tulcea.

Ce este Fondul Proprietatea
Fondul a fost înfiinţat de statul român în 2005 ca societate comercială pe acţiuni cu scopul inițial de a acorda despăgubiri persoanelor ale căror imobile au fost confiscate în mod abuziv de statul român în perioada regimului comunist şi care nu mai pot fi retrocedate în natură. Acţionarul unic iniţial al Fondului a fost statul român. De la înfiinţarea Fondului, aceste acţiuni au fost transferate de către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor persoanelor îndreptăţite să primească despăgubiri de la statul român și care au ales să îşi convertească titlurile de despăgubire în acţiuni emise de Fond. Ca urmare a acestui proces de despăgubire și conversie, participația statului roman în capitalul social al Fondului s-a redus, apoi acţiunile au fost listate la Bursa de Valori Bucureşti şi pe London Stock Exchange.
În acest moment, Fondul Proprietatea are următoarea structură a acţionariatului:
The Bank of New York Mellon (banca depozitară pentru certificatele de depozit globale) 33,89%; Acționari instituționali străini 21,20%; Persoane fizice române 17,31%; Acționari instituționali români 13,64%; Persoane fizice străine 3,20%; Ministerul Finanțelor Publice 0,05%; Acțiuni proprii 7,33%; Acţiuni neplătite 3,38%. Dintre aceştia, acţionarii semnificativi sunt Elliott Associates cu 21,06% şi City of London Investment Mgmt cu 5,04%.

Fondul Proprietatea are participaţii la mai multe firme din România, în diferite procente: Societatea Națională a Sării SA 48,99%; Poşta Română S.A. 25%, Hidroelectrica SA 19,94%; OMV Petrom SA 12,56%; CN Aeroporturi București SA 20,00%;  E-Distribuţie Banat SA 24,12%; E-Distribuţie Dobrogea SA 24,09%; CN Administrația Porturilor Maritime SA 19,99%.
În mod evident, interesul Fondului în APDM este să păstreze bunurile şi domeniile exploatate pentru profitul celor pe care îi reprezintă, şi nu să le transfere către Tulcea spre beneficiul administraţiei locale şi al locuitorilor judeţului.
Loredana PRISADA

 

 

Join the Conversation

1 Comments

  1. De departe, cel care pune piedica acestui transfer este APDM-ul. Ei vor sa-si conserve salariile. Indiferent de ce se intampla: ca scade comertul pe Dunare, ca este nevoie de lucrari de intretinere, ca se fac achizitii bune sau proaste, ca se fac studii si prognoze, proiecte si SF-uri, calatorii in strainatate, s.a.m.d, DIFERENTA DINTRE VENITURI SI CHELTUIELI A APDM-ului ESTE IN FIECARE AN ACOPERITA DE MINISTERUL TRANSPORTURILOR in numele statului Roman care este proprietarul majoritat. Iar M.Transporturilor, pentru zona Dunarii de Jos (Braila Macin, Galati, Isaccea, Tulcea, ….) are un singur interlocutor – APDM. Unde gasiti voi o viata mai usoara pe banii statului?

Lasă comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.