Complexul Somova-Parcheş din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD) este zona în care pescarii înregistrează cele mai mici capturi şi are nevoie urgentă de lucrări de renaturare, complexul putând deveni un rezervor natural de resursă piscicolă specifică rezervaţiei utilizabilă în acţiunile de repopulare a deltei.
El a făcut aceste declaraţii în contextul în care şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că cei aproape 40 de pescari care-şi desfăşoară activitatea în zonă au prins în primele nouă luni ale anului doar circa 4 tone de peşte, faţă de o medie anuală de circa 30 de tone, relatează Agerpres.
„Întreg acest complex care însumează 9.150 de hectare are nevoie urgentă de lucrări de renaturare şi repopulare cu specii din categoria celor cu valoare comercială, crapul, ştiuca, somnul şi şalău, lucrări care nu se pot realiza decât cu sprijinul acestora (al pescarilor, n.red). (…) Odată cu renaturarea zonei şi cu repopularea complexului, putem crea acolo condiţiile reproducerii naturale, astfel încât acest complex să devină în viitorul nu foarte îndepărtat, în maximum trei, cinci ani, un rezervor natural pentru restul Deltei, un rezervor de faună piscicolă specifică rezervaţiei”, a precizat conducerea ARBDD.
Gabriel Marinov a menţionat că în zonă nu mai este peşte şi a adăugat că transformarea complexului Somova-Parcheş nu se poate face decât cu sprijinul pescarilor, numai că aceştia trebuie să renunţe la activitatea de pescuit în zonă.
În baza datelor primite de la unităţile de colectare a peştelui, guvernatorul Rezervaţiei a arătat ineficienţa economică a activităţii de pescuit din complex.
„Dacă împărţim cele 4.000 de kilograme capturate la cei circa 40 de pescari cu permis de desfăşurare a activităţii, vom observa că fiecăruia îi revin circa 100 de kilograme, o cantitate extrem de mică pentru asigurarea nivelului lor de trai. O sută de kilograme în nouă luni nu înseamnă mai mult de 2.000 de lei. Cu banii aceştia, nimeni nu poate să trăiască. E posibil ca nu toată cantitatea capturată să fie declarată, iar aceasta să urmeze căile unui traseu ilicit sau poate, pur şi simplu, pescarii să aibă alte activităţi decât cele reglementate prin documentele noastre, iar activitatea de pescuit să nu se mai justifice”, a afirmat guvernatorul Deltei.
Marinov a mai spus că în acest complex este nevoie de o ecluză şi două stăvilare pentru a controla accesul apei din Dunăre în zonă.
„Vor trebui luate măsuri mult mai grabnice şi probabil radicale. Vorbim de un număr de pescari relativ mic, 40 de pescari comerciali, dar nu putem lua nicio măsură până nu găsim o alternativă la activitatea acestora. Orice interdicţie nu poate fi luată în discuţie decât alături de compensaţii materiale. Dar pe lângă ele va trebui să regândim pe termen mediu şi lung reconversia lor profesională şi includerea lor în activităţi de cu totul alt gen decât pescuitul, iar cele de prezervare a resursei piscicole le văd foarte posibile”, a mai spus guvernatorul Marinov.
Potrivit sursei, viitoarele compensaţii financiare care se vor da dacă activitatea de pescuit va fi suspendată vor ţine cont de capturile înregistrate de fiecare pescar.
ARBDD derulează începând de anul trecut un proiect finanţat cu fonduri europene care are ca obiectiv îmbunătăţirea condiţiilor hidrologice din complexele Şontea-Fortuna, Matiţa-Merhei şi Somova-Parcheş. Proiectul vizează decolmatarea a circa 93 de kilometri de canale, are un buget total estimat de aproximativ 35,91 milioane de lei şi ar urma să se încheie la finele anului viitor.
