Creștinii ortodocși prăznuiesc pe 8 septembrie Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Marie Mică. Este prima mare sărbătoare din anul bisericesc care începe la 1 septembrie.
Consemnată de Tradiţia Bisericii, Naşterea Maicii Domnului s-a petrecut la „plinirea vremii”, la momentul în care omenirea aştepta şi era pregătită pentru venirea Mântuitorului, care să o scoată de sub povara păcatului şi a decăderii. Pentru aceasta, era nevoie de o fecioară curată care să-L nască pe Fiul lui Dumnezeu şi aceasta a fost Sfânta Fecioară Maria, scrie Digi24.
Tradiții și obiceiuri de Sfânta Marie Mică
Citeste siarticolele
Potrivit tradiţiei populare, de Sfânta Marie Mică nu se fac treburi gospodăreşti, nu se spală rufe, nu se face curăţenie în casă, ca să nu se atragă răul. În această zi vor fi ascultate mai ales rugăciunile femeilor care vor să aibă copii, dar şi ale celor însărcinate, pe care Maica Domnului le va ajuta să aibă o naştere uşoară. Şi cei care vor să se căsătorească se pot ruga în această zi Maicii Domnului, ca să-şi găsească perechea potrivită.
În această zi, credincioşii ţin candelele aprinse în dreptul icoanei Fecioarei Maria şi împart din fructele toamnei pentru morţi.
Naşterea Maicii Domnului (8 septembrie), Intrarea în biserică (21 noiembrie), Buna Vestire (25 martie) şi Adormirea Maicii Domnului (15 august) sunt cele patru mari sărbători creştine închinate Sfintei Fecioarei Maria.
Multe biserici şi mănăstiri din ţară îşi sărbătoresc hramul de Sfânta Marie Mică, printre care Mănăstirea Sămurcăşeşti din comuna Ciorogârla, judeţul Ilfov, Mănăstirea Pissiota din comuna Poenarii Burchii, judeţul Prahova şi Mănăstirea Christiana din Capitală, care păstrează ca al treilea hram acest praznic. Una dintre cele mai vechi biserici din Bucureşti, care se află pe strada Trei Scaune, are şi ea ca hram Naşterea Maicii Domnului, alături de alte locaşuri de cult din Capitală.
