Aproape 98% dintre hotelurile şi pensiunile din Delta Dunării vor intra în insolvenţă în cel mult două luni, dacă Guvernul nu le sprijină acum

Estimăm că aproape 98% dintre hotelurile şi pensiunile din Delta Dunării au deja mari probleme din cauza crizei generate de coronavirus şi vor intra în insolvenţă în maximum două luni, şi ulterior în faliment, dacă Guvernul nu vine rapid în sprijinul lor cu măsuri concrete, potrivit Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării (AMDTDD), căreia i s-a alăturat în demersurile sale, cea mai mare parte din industria ospitalităţii din judeţul Tulcea şi de pe litoral.

Printre măsurile solicitate de operatorii din Deltă, care ar putea salva turismul din zonă, se numără scutirea de la plata taxelor şi impozitelor pentru firmele care activează în turism în Deltă şi pe Litoral până la finalul acestui an, alocarea de surse de finanţare din fonduri europene pentru turism, pentru modernizare spaţiilor de cazare din turismul deltaic şi de litoral şi dezvoltarea serviciilor de suport pentru a creşte competitivitatea, extinderea domeniului de reglementare a şomajului tehnic pentru angajaţii din turism cu contracte de muncă suspendate sau încetate ca urmare a decretării stării de urgenţă şi elaborarea de către Ministerul Sănătăţii a procedurii de igienizare a spaţiilor de cazare care au fost oferite ca spaţii de carantinare şi publicarea acesteia în regim de urgenţă.

‘Dacă Guvernul nu ia măsuri concrete şi rapide în sprijinul industriei de turism, cea mai afectată de criza generată de pandemia de coronavirus, estimăm că în cel mult două luni mai mult de 98% dintre hotelurile, pensiunile, restaurantele şi toate celelalte afaceri care au legătură cu turismul din Deltă (transportul şi agrementul turistic) vor intra în insolvenţă. Cei 2% dintre firmele ai căror acţionari au resurse financiare de a se susţine pe piaţa turistică, vor fi incapabile să asigure capacitatea de a reluare a activităţii turistice într-o destinaţie unică la nivel naţional şi internaţional.

În acest caz, aproape 5.000 de angajaţi în turismul din Deltă şi din judeţul Tulcea, îşi vor pierde locurile de muncă, comunităţile locale nu vor mai avea mijloacele de subzistenţă în condiţiile în care turismul deltaic are o componentă importantă bazată pe Punctele Gastronomice Locale şi turismul familial, iar turiştii care vor dori să viziteze Delta nu vor mai avea în următorii ani opţiuni de cazare’ a declarat Cătălin Ţibuleac, preşedintele Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării.

Specificul sezonier al activităţii din Delta Dunării şi litoralul Mării Negre, de maximum şase luni pe an, a făcut ca la momentul izbucnirii epidemiei, operatorii economici din turism să înregistreze pierderi ca urmare a lipsei totale a veniturilor şi a cheltuielilor cu păstrarea forţei de muncă, dar şi a investiţiilor în renovări pentru sezonul ce urma să înceapă. Din acest motiv, reglementările de sprijin al economiei intrate în vigoare până în prezent sunt, în cea mai mare parte, ineficiente pentru specificul sezonier al turismului deltaic şi de litoral.

În acest context, conform precizărilor din Cadrul de Reglementare Temporar adoptat de Comisia Europeană, este permis statelor membre UE să ofere sprijin suplimentar în contextul epidemiei de coronavirus şi să acorde cinci tipuri de ajutoare:

(a) granturi directe, avantaje fiscale selective şi plăţi în avans: statele membre vor putea să instituie scheme care să permită acordarea unei finanţări de până la 800 000 EUR unei întreprinderi pentru a răspunde nevoilor urgente de lichiditate ale acesteia;

(b) garanţii de stat pentru împrumuturile contractate de întreprinderi de la bănci: statele membre vor fi în măsură să furnizeze garanţii de stat pentru a se asigura că băncile continuă să acorde împrumuturi clienţilor care au nevoie de ele;

(c) împrumuturi publice subvenţionate pentru întreprinderi: statele membre vor putea acorda întreprinderilor împrumuturi cu rate ale dobânzilor favorabile. Aceste împrumuturi pot ajuta întreprinderile să acopere nevoile imediate atât de capital circulant, cât şi de investiţii;

(d) garanţii pentru băncile care direcţionează ajutorul de stat către economia reală: unele state membre intenţionează să se bazeze pe capacităţile de creditare existente ale băncilor şi să le utilizeze drept canal de sprijin pentru întreprinderi, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Cadrul clarifică faptul că un astfel de ajutor este considerat un ajutor direct acordat clienţilor băncilor, nu băncilor în sine, şi oferă orientări cu privire la modul în care se poate asigura faptul că denaturarea concurenţei dintre bănci este minimă;

(e) asigurarea creditelor la export pe termen scurt: cadrul introduce o flexibilitate suplimentară cu privire la modul de a demonstra că anumite ţări prezintă riscuri neasigurabile pe piaţa privată, permiţând astfel ca statul să furnizeze, atunci când este necesar, asigurarea creditelor la export pe termen scurt.

Operatorii de turism din Delta Dunării au solicitat în scris atât Guvernului, cât şi Preşedinţiei:

I. Realizarea unor programe naţionale, circumscrise celor europene, care să ţină cont de următoarele coordonate specifice:

1. Scutirea de la plata taxelor şi impozitelor pentru industria ospitalităţii din turismul deltaic şi de litoral, cel puţin până la sfârşitul anului 2020.

2. Guvernul României să intensifice negocierile cu Uniunea Europeană pentru alocarea de surse de finanţare pentru turism pentru:
– modernizarea spaţiilor de cazare din turismul deltaic şi de litoral,
– dezvoltarea serviciilor de suport pentru a creşte competitivitatea, inclusiv a resurselor umane menţinute în acest scop, precum şi pentru cheltuielile necesare pentru reluarea activităţii turistice;
– achiziţionarea şi modernizarea capabilităţilor de transport pe apă.

În acest sens solicităm Ministerului Fondurilor Europene să accelereze la maxim procedura de scriere a ghidurilor pentru noile surse de finanţare pe care va trebui să le obţină Guvernul României, insistând pe simplificarea procedurilor de accesare a acestor fonduri.

3. Extinderea domeniului de reglementare a şomajului tehnic pentru toţi angajaţii din industria ospitalităţii, ale căror contracte de muncă au fost încetate sau suspendate ca urmare a decretării stării de urgenţă.

4. Modificarea sau completarea art.XI alin.(1) din O.U.G. nr. 30/2020 din 18 martie 2020 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului COVID-19, în sensul prelungirii perioadei pentru care se acordă indemnizaţiile de şomaj tehnic, de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, de care beneficiază salariaţii din bugetul asigurărilor pentru şomaj cu cel puţin 60 zile după încetarea stării de urgenţă, instituită prin Decretul nr.195/2020 privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României, cât şi pe perioada de extrasezon (noiembrie – decembrie 2020; ianuarie – martie 2021), întrucât turismul va fi reluat efectiv numai după încetarea pandemiei şi ridicarea tuturor restricţiilor, fiind posibilă diminuarea cu aproximativ 80% a cifrei de afaceri pentru cele câteva luni de funcţionare rămase din sezon.

5. Prelungirea termenului de acordare a creditelor cu dobândă subvenţionată până cel mai devreme la 31.09.2021, deoarece termenul reglementat de art.1 pct.2 alin. (3 indice 3) din O.U.G. nr. 29/2020 privind unele măsuri economice şi fiscal-bugetare, de 31.03.2021 nu ţine cont de caracterul sezonier al zonei Delta Dunării şi a litoralului Mării Negre.

II. Consultarea industriei ospitalităţii privind criteriile suplimentare, ce ar putea fi reglementate pentru reluarea activităţii turistice, precum şi elaborarea de către Ministerul Sănătăţii a procedurii de igienizare a spaţiilor de cazare care au fost oferite ca spaţii de carantinare şi publicarea acesteia în regim de urgenţă.

În concluzie solicităm flexibilizarea măsurilor economice în raport de caracterul sezonier al activităţii turistice din Delta Dunării şi litoralul Mării Negre, prin adoptarea unei reglementări speciale care să asigure continuitatea turismului în această zonă de interes naţional.

Asociaţiei de Management al Destinaţiei Turistice Delta Dunării i s-au alăturat:

* Asociaţia Patronatului Turismului din Delta Dunării prin Preşedinte Daniel Iluşcă;
* Federaţia Organizaţiilor Producătorilor de Peşte din Delta Dunării prin Preşedinte Dan Verbina;
* Asociaţia de Pescari Goloviţa Jurilovca prin Preşedinte Cătălin Balaban;
* Asociaţia Club Bărci Motoare Delta Dunării prin Preşedinte Marian Filimon;
* Dragoş Simion – reprezentantul transportatorilor;
* Organizaţia Patronală Mamaia – Constanţa prin Preşedinte Nicolae Bucovală;
* Organizaţia Patronală Eforie prin Preşedinte Georgeta Cozma;
* Patronatul Ion Movila Eforie – Techirghiol prin Preşedinte Iuliana Tasie;
* Organizaţia Patronală Mangalia prin Preşedinte Linica Stan;
* Organizaţia de Management al Destinaţiei Turistice Mangalia şi staţiuni prin Preşedinte Dumitru Filip.

Lasă comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.