Conform proiectului de lege depus în Parlament de reprezentanții UDMR, numărul etnicilor pentru care ar trebui să se asigure comunicarea în limba maternă în administrația publică scade la 10%.
La 29 mai 2017, senatorii și deputații UDMR au depus o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.215/2001 a administraţiei publice locale. Conform acesteia, articolul 19 din lege s-ar modifica astfel: în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând minoritățile naționale au o pondere de peste 10% din numărul total al cetățenilor care și-au declarat apartenența etnică sau în care există un număr semnificativ de cetățeni aparținând minorităților naționale, autoritățile administrației publice locale, instituțiile publice subordonate acestora, organismele prestatoare de servicii publice și de utilitate publică de interes local sau județean, precum și prefecturile, serviciile publice deconcentrate ale ministerelor au obligația să asigure în raport cu aceștia folosirea limbii materne.
Dacă nu există ponderea de 10%, atunci „numărul semnificativ” este indicat: 300 de etnici la o populație de până la 10.000 de locuitori, 500 în localitățile cu populație între 10.000 – 25.000.
Altfel spus, folosirea limbii materne pentru minoritățile etnice va fi obligatorie în primării, case de cultură, școli, dispensare, spitale, la societatea de apă și salubrizare, fisc etc.
În județul Tulcea, pe lângă localitățile care sunt deja sub incidența actualei legi (care impune pragul de 20% pondere etnică), vor apărea și alte unități administrativ-teritoriale unde va fi obligatorie folosirea încă unei limbi în instituții. De exemplu:
Orașul Babadag – 8940 locuitori, din care 1219 romi (13,64%); orașul Sulina – 3663 locuitori, 362 ruși-lipoveni (10%); Ciucurova – 1977 locuitori, 293 romi (14,82%); Mahmudia – 2341 locuitori, 347 ruși-lipoveni (14,82%).
O situație interesantă este la Crișan, unde din populația totală de 1228 locuitori sunt 20% ucraineni și 26% ruși lipoveni – deci, teoretic, ar trebui vorbite ambele limbi în raportul cu cele două minorități declarate. De asemenea, ar putea invoca această obligativitate și cei 321 de romi din Măcin, dar și cei 395 de turci din Babadag.
Dacă acest proiect va fi aprobat în Parlament, primarii care nu vor respecta prevederile privind comunicarea în limba minorităților vor putea fi amendați contravențional. Mai mult, etnicii minoritari cărora nu le va fi respectat dreptul de a comunica în limba maternă în instituțiile statului vor putea solicita despăgubiri morale și materiale.
Una dintre problemele cu care s-ar confrunta autoritățile publice ar fi angajarea de personal calificat care să comunice în limba unei etnii cu reprezentare de sub 10%, mai ales în comunitățile mici, cum sunt cele din mediul sătesc.
Proiectul de lege a primit avizul Consiliului legislativ și va intra în dezbaterea Parlamentului.
(Sursa datelor privind populația: Institutul Național de Statistică)
Loredana PRISADA
În câteva primării din județul Tulcea s-ar putea vorbi și limba rromani
