De aproape trei săptămâni, județul Tulcea se află în alertă: a izbucnit pesta porcină africană. Primele focare de boală au fost confirmate la începutul lunii iunie în localităţi din Deltă, la graniţa cu Ucraina, ţară care notificase deja apariţia bolii la porcii domestici din gospodăriile de la malul Dunării. A fost doar o chestiune de timp ca molima să se răspândească, cu toate eforturile autorităților veterinare de a opri extinderea.
Cel mai negru scenariu s-a confirmat însă în urmă cu câteva zile: pestă porcină la cel mai mare procesator de carne din zonă, Carniprod. S-a închis fabrica, s-a instituit carantina, cei 40.000 de porci din fermă au fost omorâţi şi incineraţi.
La Prefectură s-a întrunit Comitetul pentru Situaţii de urgenţă, s-a declarat stare de de alertă pentru a putea aplica planul de măsuri privind controlul, combaterea şi eradicarea molimei. Toate ieșirile din judeţ sunt controlate, s-au instituit filtre pentru dezinfecția autovehiculelor. Echipe formate din medici veterinari, polițiști, polițiști de frontieră, jandarmi și pompieri supraveghează şi controlează eventualele transporturi de carne de porc sau produse din carne de porc, conform planului stabilit de Centrul Local de Combatere a Bolilor.
Aproape 500 de angajaţi, pe drumuri
Vestea bună este că pesta porcină nu se transmite la om, deci populaţia este în siguranţă privind sănătatea.
Vestea proastă este că angajaţii celui mai mare procesator de carne din zonă, Carniprod, rămân deocamdată fără obiectul muncii, deci își vor pierde pâinea. O afacere de 20 de milioane de euro, o firmă românească profitabilă este închisă din cauza epidemiei de pestă porcină. Chiar dacă proprietarii vor fi despăgubiți, conform legii, iar fabrica își va putea relua producția după perioada de carantină, prejudiciile de imagine se vor regăsi, probabil, în vânzări ulterioare diminuate.
În mod previzibil, a apărut şi teoria conspirației: interese obscure vor să distrugă potențialul economic românesc, „trebuia închis ca să cumpărăm și să mâncăm mizeriile Europei”. În loc de argumente, se readuc în discuție criza gripei aviare și închiderea unei fabrici de lapte din țară care „deranja pentru că era românească”. Nu lipsesc nici excesele de limbaj pe rețelele de socializare, chemările „la lupta împotriva intereselor străine țărișoarei”, trimiterile la politică și politiceni „vânduți”. Curg și acuzațiile către autoritățile locale cărora li se reproșează reacția întârziată, comunicarea defectuoasă și lipsa măsurilor eficiente.
Sunt și specialiști din industria cărnii care spun că virusul a fost confirmat doar de Laboratorul Național de Referință din cadrul Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA), agreat de minister, și că ar fi necesare analize suplimentare externe, la alte laboratoare. Niciunul dintre aceștia însă nu are destule dovezi care să infirme că epidemia de pestă porcină care s-a abătut asupra județului Tulcea ar fi una reală, cu cauze naturale.
Boala dădea târcoale de 10 ani
Apariția pestei porcine africane nu a luat prin surprindere autoritățile sanitar-veterinare. În ultimii ani au mai existat semnale de izbucnire a unor focare de îmbolnăvire și s-au emis notificări europene în acest sens. Majoritatea alertelor au venit de la granițele cu Ucraina, țară în care pesta porcină a fost semnalată încă din anul 2010.
Boală a apărut în Europa în urmă cu 10 ani prin intermediul unor deşeuri alimentare infectate provenite dintr-un cargou venit din sud-estul Africii, care au fost folosite pentru hrănirea unor porcine în Georgia. De aici molima s-a răspândit rapid în restul Caucazului şi în Rusia, Belarus și Ucraina. În Europa s-au mai înregistrat, de-a lungul timpului, focare de boală în Lituania, Letonia, Estonia, Polonia şi Italia (insula Sardinia).
Cum se transmite virusul
Prin contact direct între animalele sănătoase şi cele bolnave sau indirect, prin hrănirea porcilor cu resturi de la bucătărie, când originea cărnii de porc folosită la gătit nu este cunoscută; alţi vectori infectaţi ca: vehicule, haine, adăposturi în care a evoluat boala; toate secreţiile, excreţiile, fluidele, ţesuturile provenite de la animalele infectate, bolnave şi moarte, precum şi animale care au supravieţuit îmbolnăvirii şi s-au recuperat. În mediul extern virusul poate rezista în fecale 6-10 zile, în produsele din porc mai multe luni, iar în carnea congelată mai mulţi ani. Este cel mai rezistent virus, ceea ce-l face foarte periculos.
Nu se transmite la om și nici nu există vaccin de prevenire a îmbolnăvii animalelor.
(L.P.)
Sursă foto: ANSVSA