Sorin Vals, aflat la al doilea mandat, îngroașă lotul celor peste 1000 de primari care au făcut parte din consiliile de administrație ale școlilor. Aleșii aflați în această situație ar putea fi decăzuți din dreptul de a exercita o funcție sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani.
Agenția Națională de Integritate (ANI) a constatat că în perioada 27 iulie 2012 – 6 ianuarie 2014, primarul Sorin Vals a deținut, simultan, și calitatea de membru în Consiliul de administrație al școlii gimnaziale din comuna Greci. Astfel, acesta a încălcat dispozițiile Legii 161/2003, cea care reglementează exercitarea demnităților și funcțiilor publice. Conform procedurii, cel acuzat a fost informat cu privire la rezultatele evaluării și a depus la dosar un punct de vedere în exercitarea dreptului la apărare. Decizia finală va fi dată însă de instanța de judecată, în urma procesului și a consumării tuturor căilor de atac posibile.
Este al doilea primar din județul Tulcea care ajunge în aceeași situație. Primul a fost Sevastian Aurelian, primarul comunei Maliuc, care a pierdut anul trecut procesul cu Agenția Națională de Integritate la Curtea de Apel Constanța. A atacat decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție care încă nu s-a pronunțat.
Nu sunt însă singurii care s-au aflat în incompatibilitate, agenţia se află în plină identificare şi evaluare a acestor numeroase cazuri.
Interpretări diferite, peste 1000 de primari se judecă cu ANI
Textul din Legea 161/2003 încălcat de primarii care au făcut parte și din consiliile de administrație ale școlilor este următorul: „Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu […] lit.d) funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administraţie ori cenzor sau orice funcţie de conducere ori de execuţie la societăţile comerciale, inclusiv băncile sau alte instituţii de credit, societăţile de asigurare şi cele financiare, la regiile autonome de interes naţional sau local, la companiile şi societăţile naţionale, precum şi la instituţiile publice, […].”
La rândul ei, Legea 1/2011 a Educaţiei prevede: „În unităţile de învăţământ de stat consiliul de administraţie este organ de conducere şi este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel: a) în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanţi ai părinţilor; un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local (…).”
Aparent, prevederile legale sunt clare. Cu toate acestea, peste 1000 de primari şi viceprimari (în special din mediul rural, dar și din orașe) au „căzut” în incompatibilitate: unii au considerat că atâta vreme cât calitatea de membru în CA nu este remunerată, nu este o problemă să fie mai aproape de problemele școlii. Alții au interpretat că dacă reprezentantul consiliului local poate fi un consilier, atunci nici viceprimarul nu are interdicție, el fiind ales din rândul consilierilor. Alții s-au prevalat de vechiul Regulament de organizare și funcționare a învățământului preuniversitar care permitea „reprezentanţilor autorităților publice locale” (deci oricui) să facă parte din consiliul școlii. Nu în ultimul rând, au fost primari care au apreciat că reprezentantul primarului poate fi însuși primarul, dat fiind că hotărârile privind finanțarea școlii se adoptă în consiliul local, tot la propunerea lui de hotărâre.
Fapt este că după ce ANI a început să emită decizii de incompatibilitate în serie pe acest articol de lege, Guvernul Ponta a modificat Legea educației prin OUG nr. 49/2014, și astfel primarilor li se permite explicit să facă parte din consiliul de administrație al unei școli. Prevederea din legea care reglementează exercitarea funcțiilor publice rămâne însă în vigoare. Se poate spune deci că ne aflăm în situația unor prevederi legale contradictorii, ori a unei modificări tacite a unui text de lege prin altul, ori că s-a creat o excepție legală de la constatarea stării de incompatibilitate.
Aceeași speță, hotărâri diferite
Majoritatea celor acuzați de ANI au atacat evaluarea agenției în instanță, pe rol fiind încă sute de procese care așteaptă pronunțarea judecătorilor.
Hotărârile pe care primarii și viceprimarii considerați incompatibili le-au primit sunt însă diferite. Unii au pierdut definitiv și suportă consecințele (interdicția de a ocupa o funcție publică timp de 3 ani), alții au câștigat, funcție de aprecierea instanței. De exemplu, Curtea de Apel Cluj a reţinut, într-unul dintre dosare, că școlile nu fac obiectul interdicției privind consiliile de administrație ale instituțiilor publice: „…nu se încadrează în nici una din tezele descrise în norma incriminatorie prin prisma faptului că Şcoala Generală nu se regăseşte în cadrul autorităţilor, societăţilor sau instituţiilor publice, iar regimul ei este reglementat atât de Constituţia României la art. 32 alin. 5, cât şi în Legea nr. 1/2011 care stabilesc expres că aceste structuri sunt unităţi de învăţământ de stat sau particulare, iar această expresie de unitate de învăţământ nu se regăseşte în textul de la art. 87 lit. d.”.
Aceeaşi instanţă a păstrat însă şi o soluţie contrară într-un alt dosar cu acelaşi obiect al cererii.
Probabil că ar fi necesară o armonizare explicită a normelor legale, eventual un recurs în interesul legii care să lămurească unitar regimul incompatibilităţilor aleşilor locali, iar instanţele de judecată să nu mai fie sufocate de cauze care au la bază prevederi neclare şi contradictorii ale legii.
Loredana PRISADA
