Societatea din comuna tulceană Smârdan, acuzată că a îngropat leşuri de ovine în loc să le ardă, vrea să-şi redeschidă activitatea şi să-şi dubleze cel puţin capacitatea de incinerare, însă Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) susţine că acest lucru este imposibil în momentul de faţă.
Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului doreşte să preleveze probe din zona incineratorului pentru analize de laborator, iar un expert de mediu susţine că ancheta procurorilor constănţeni ar trebui să se extindă şi la nivelul APM Tulcea.
Directorul DSVSA, Mitică Tuchilă, a declarat pentru AGERPRES că analizele probelor prelevate în repetate rânduri din zona incineratorului din satul Smârdan pentru depistarea antraxului, salmonellei şi listeriei au fost negative, dar că societatea nu are dreptul să-şi reia activităţile de incinerare şi de producere a îngrăşământului organic, după ce la mijlocul lunii trecute au fost depistate mai multe nereguli.
Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES
„În cazul activităţii de incinerare pentru care s-a emis ordonanţă de suspendare, s-au remediat şase din cele şapte deficienţe şi a rămas să rezolve şi vidanjarea şi dezinfecţia foselor care adună apele reziduale. Ulterior, echipa DSVSA va verifica modul în care s-au remediat deficienţele şi va decide dacă se va relua sau nu activitatea. În ceea ce priveşte ordonanţa de încetare a activităţii de producere a îngrăşământului organic, emisă din cauză că nu s-a respectat fluxul descris în memoriul justificativ care a stat la baza obţinerii autorizaţiei, agentul economic trebuie să reia toţi paşii pentru autorizarea activităţii”, a explicat directorul DSVSA.
Mitică Tuchilă a mai spus că îngroparea animalelor nu este permisă şi că depozitarea subproduselor nedestinate consumului uman trebuie să se facă în spaţii frigorifice şi pe categorii.
„Trebuie să aibă spaţii frigorifice pe măsura activităţii prestate”, a precizat Mitică Tuchilă.
La rândul său, administratorul societăţii, Gelu Cazacioc, a afirmat că îngroparea animalelor moarte a fost o soluţie găsită în contextul în care numărul cererilor primite pentru incinerare era mai mare decât capacitatea unităţii.
„Cel mai mare regret e că lumea nu înţelege ce facem aici. Luăm nişte deşeuri şi creăm plus valoare. Eu creez ceva din el. Fac un produs bio, recunoscut în Uniunea Europeană. Am îngropat hoiturile. Era fluxul foarte mare şi m-am gândit la o soluţie. Dacă arzi materia, o pierzi. Dacă o ţii, se transformă în materie organică, în îngrăşământ. Ia analize din el şi vezi dacă e pământ. Vezi ce conţine! Eu zic că e compost. Ei zic că este pământ”, a menţionat Gelu Cazacioc.
Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES
El a mai spus că pământul în care a îngropat animalele moarte era folosit în producerea îngrăşământului organic.
„Încarc cenuşă din buncărul acela, apoi făina proteică, iar în al treilea buncăr încarc compost, ei spun că e pământ”, a arătat Cazacioc.
Administratorul din Smârdan a afirmat că activitatea din firmă nu poluează olfactiv, principala sursă a mirosurilor grele din zonă fiind animalele moarte care sunt incinerate şi care, în mod normal, ar trebui ţinute la temperaturi sub zero grade Celsius până la preluarea lor de către societatea tulceană.
„Le luăm cum le luăm, le aduci într-un stadiu foarte avansat (de putrefacţie – n.r.). Am avut instalaţie frigorifică în maşină care s-a stricat într-o săptămână. Orice instalaţie ai avea, nu ai cum să le îngheţi să nu mai miroasă. Cam 99% nu sunt îngheţate. Este un domeniu dezastru. Ce e acum aici e parfumerie”, a precizat Ionel Irimia, angajat de 18 ani ca şofer în societate.
De altfel, şi un alt angajat al societăţii, Gheorghe Cărbunaru, dă asigurări că din activitatea de incinerare a cadavrelor de animale nu rezultă mirosuri neplăcute, aşa cum se plâng atât unii locuitori ai satului tulcean, cât şi cei din municipiul Brăila.
„Incineratorul are două camere, una pentru deşeuri şi una în care se arde fumul. Nu iese fum pe coş şi atunci nu are de unde să iasă nici miros”, a explicat Cărbunaru.
Administratorul firmei din Smârdan spune că în zonă există şi alte surse de poluare olfactivă, ferme de animale, locuri de deversare a vidanjelor, şi că pentru a proteja comunitatea în urmă cu doi ani a pus în funcţiune o instalaţie de pulverizare a unei substanţe care elimină mirosurile neplăcute.
„De doi ani de zile, am cerut sprijin autorităţilor pentru mărirea de capacitate. Noi am observat că putem arde mai mult de nouă tone, pe un incinerator”, a arătat Gelu Cazacioc.
Foto: (c) Luisiana Bîgea / AGERPRES
Preşedintele ANPM, Eugen Cozma, prezent zilele trecute la Tulcea, s-a arătat surprins de faptul că societatea din Smârdan…
=
DETALII LA SURSA
